Toate definitiile

FANTASMAGORÍE s. 1. v. închipuire. 2. v. absurditate.

FANTASMAGORÍE s.f. 1. Succesiune de imagini vizuale neverosimile, proprii unei imaginații tulburi; priveliște ireală, fantastică; vedenie. 2. Efecte artistice obținute prin mijloace extraordinare, înșelătoare. ♦ Idee bizară; aberație, elucubrație. [Gen. -iei. / < fr. fantasmagorie, cf. gr. phantasma – fantasmă, agoreuein – a vorbi].

FANTASMAGORÍE s. f. 1. succesiune de imagini vizuale bizare, neverosimile, proprii unei imaginații tulburate; vedenie. 2. efecte artistice prin mijloace extraordinare, înșelătoare. ◊ idee bizară; aberație, elucubrație. (< fr. fantasmagorie)

*fantazmagoríe f. (vgr. phántasma, fantazmă, și agorá, pĭață, după alegorie). Arta de a face să apară fantazmele, pin [!] ajutoru iluziunilor optice, într´o sală obscură. Fig. Abuz de efecte produse pin mijloace supranaturale saŭ extraordinare în literatură saŭ în artă.

fantasmagoríe s. f., art. fantasmagoría, g.-d. art. fantasmagoríei; pl. fantasmagoríi, art. fantasmagoríile