Toate definitiile

EXTREMITÁTE, extremități, s. f. Limită, parte extremă, punct final. ♦ Parte terminală, periferică a unui organ sau a corpului. – Din fr. extrémité.

EXTREMITÁTE s. 1. cap, capăt, colţ, extremă, limită, margine, (înv.) sconcenie. (La cealaltă ~ a ţării.) 2. v. margine. 3. v. latură. 4. v. cap. 5. cap, capăt. (~ de dinapoi a bărcii.) 6. v. vârf.

EXTREMITÁTE s.f. Capăt, limită, parte extremă, hotar. ♦ Parte terminală a unui organ sau a corpului. [Var. estremitate s.f. / cf. fr. extrémité, lat. extremitas].

EXTREMITÁTE s. f. punct final, limită, parte extremă, hotar. ◊ parte terminală a unui organ sau a corpului. (< fr. extrémité, lat. extremitas)

*extremitáte f. (extrémitas, -átis). Parte extremă, capăt: extremitatea uneĭ funiĭ, uneĭ strade [!]. Vîrf: extremitatea unuĭ copac. Situațiune extremă (dificilă), aman: a fi la extremitate. Pl. Mînile [!] și picĭoarele: a avea extremitățile înghețate. Acte de violență, de furie: a ajunge la extremitățĭ.

extremitáte s. f., g.-d. art. extremitắții; pl. extremitắți