![]() Caută
Traducere
|
Toate definitiileEXPERIMÉNT, experimente, s. n. Procedeu de cercetare în știință, care constă în provocarea intenționată a unor fenomene în condițiile cele mai propice pentru studierea lor și a legilor care le guvernează; observație provocată, experiență (2). – Din lat. experimentum. EXPERIMÉNT s. experienţă, încercare, probă, (pop.) cercare. (A face o serie de ~ în laborator.) EXPERIMÉNT s.n. 1. Experiență (2) [DEX ´98, DN]. 2. (În artă, literatură) Folosirea cu caracter experimental a unor modalități și tehnici noi. [< lat. experimentum, cf. germ. Experiment]. EXPERIMÉNT s. n. 1. experiență (2). 2. folosirea cu caracter experimental a unor modalități și tehnici noi. (< germ. Experiment, lat. experimentum) *experimént n., pl. e (lat. experimentum). Experiență, probă științifică. experimént s. n., pl. experiménte |