Toate definitiile

EXPECTORÁ, expectorez, vb. I. Tranz. A elimina prin tuse, a da afară pe gură mucozitățile, flegma care se formează pe căile respiratorii. – Din fr. expectorer, lat. expectorare.

EXPECTORÁ vb. v. scuipa.

EXPECTORÁ vb. I. tr. A da afară, a elimina mucozitățile provenite din căile respiratorii. [< fr. expectorer, cf. lat.t. expectorare < ex – afară, pectus – piept].

EXPECTORÁ vb. tr. a elimina mucozitățile provenite din căile respiratorii. (< fr. expectorer, lat. expectorare)

*expectoréz v. tr. (lat. ex-péctoro, -áre, d. ex, afară din, și pectus, pept [!]). Scuĭp, scot flegmă din pept.

expectorá (a ~) vb., ind. prez. 3 expectoreáză