Toate definitiile

ETANȘÁ, etanșez, vb. I. Tranz. A face operațiile necesare pentru a obține etanșeitatea unui aparat, a unui recipient etc. – Din fr. étancher.

ETANȘÁ vb. I. tr. A face să fie etanș. [P.i. 3,6 -șează, ger. -șând. / < fr. étancher].

ETANȘÁ vb. tr. a face etanș un recipient, o cameră etc.; a etanșeiza. (< fr. étancher)

etanșá (a ~) vb., ind. prez. 3 etanșeáză, 1 pl. etanșắm; conj. prez. 3 să etanșéze; ger. etanșấnd