Toate definitiile

ERITROCÍT, eritrocite, s. n. (Anat.) Hematie. – Din fr. érythrocyte.

ERITROCÍT s. v. hematie.

ERITROCÍT s.n. (Biol.) Globulă roșie fără nucleu; hematie. [Pl. -te. / < fr. érythrocyte, cf. gr. erythros – roșu, kytos – celulă].

ERITROCÍT s. n. hematie. (< fr. érythrocyte)

eritrocít (-ri-tro-) s. n., pl. eritrocíte