Toate definitiile

EPATÁ, epatez, vb. I. Tranz. A uimi, a impresiona prin purtare, atitudine sau ținută neobișnuită, extravagantă. – Din. fr. épater.

EPATÁ vb. a surprinde, a şoca. (Vrea să ne ~.)

EPATÁ vb. I. tr. A impresiona puternic, izbitor, a ului, a uimi. ♦ refl. A se extazia, a rămâne uluit, profund impresionat. [p.i. -tez. / < fr. épater].

EPATÁ vb. tr. a impresiona puternic, izbitor, a ului, a uimi. (< fr. épater)

epatá (a ~) vb., ind. prez. 3 epateáză