Toate definitiile

ENÍGMĂ, enigme, s. f. Lucru greu de înțeles, nelămurit, ascuns; taină, mister¹. ♦ Ghicitoare, șaradă. – Din fr. énigme, lat. aenigma.

ENÍGMĂ s. v. mister.

ENÍGMĂ s. v. ghicitoare.

ENÍGMĂ s.f. 1. Ghicitoare. 2. Lucru greu de înțeles, încâlcit, ascuns; taină, mister. 3. Joc distractiv, de obicei în versuri, prezentându-se ca o ghicitoare; șaradă. [< fr. énigme, it. enigma, cf. lat. aenigma].

ENÍGMĂ s. f. 1. lucru greu de înțeles, de lămurit; taină, mister. ◊ ghicitoare. 2. joc distractiv (în versuri), ca o ghicitoare; șaradă. (< fr. énigme, lat. aenigma, gr. ainigma)

*enígmă f., pl. e (vgr. ainigma). Gîcitoare [!], cimilitură. Fig. Lucru greŭ de înțeles: natura e o enigmă.

enígmă s. f., g.-d. art. enígmei; pl. enígme