Toate definitiile

EDUCÁ, edúc, vb. I. Tranz. A forma pe cineva prin educație; a influența în mod intenționat, sistematic și organizat dezvoltarea intelectuală, morală și fizică a copiilor și tineretului sau, p. ext., a oamenilor, a societății etc. – Din fr. éduquer, lat. educare.

EDUCÁ vb. a creşte, a forma, (înv.) a pedepsi. (A ~ tânăra generaţie.)

EDUCÁ vb. I. tr. A crește, a forma pe cineva prin educație. [P.i. edúc. / < fr. éduquer, it., lat. educare].

educá (edúc, educát), vb. – A forma pe cineva prin educație. Fr. éduquer. – Der. (din fr.) educabil, adj.; educativ, adj.; educați(un)e, s. f.; educator, adj.; needucat, adj.; reeduca, vb.

EDUCÁ vb. tr. a crește, a forma pe cineva prin educație. (< fr. éduquer, lat. educare)

*edúc, a -á v. tr. (fr. éduquer, d. lat. éduco, -áre). A crește, a învăța copiiĭ să fie oamenĭ de omenie.

educá (a ~) vb., ind. prez. 3 edúcă