Toate definitiile

DUBĂLĂRÍE s. v. argăsitorie, tăbăcărie.

DUBĂLĂRÍE, dubălării, s. f. (Reg.) n1. Tăbăcărie. 2. Meseria dubălarului. – (1) Din dub[e]ală + suf. -ărie, (2) din dubălar + suf. -ie.

dubălăríe f. Mold. Tăbăcărie.