Toate definitiile

DROBUȘOR¹, drobușori, s. m. Diminutiv al lui drob¹ (1). – Drob¹ + suf. -ușor.

DROBUȘÓR², drobușori, s. m. Plantă erbacee cu frunze albăstrui și cu flori galbene, ale cărei frunze fermentate dau o culoare albastră, folosită la vopsit (Isatis tinctoria). – Drob² + suf. -ușor.

DROBUŞÓR s. (BOT.; Isatis tinctoria) drob, (reg.) boiengioaie, cardama, drobişor, laba-mâţei.

DROBUŞÓR s. v. drob, drobiţă.

drobușór m. Drob, o plantă (isatis tinctoria).

drobușór s. m., pl. drobușóri

DROBUŞÓR s. (BOT.; Isatis tinctoria) drob, (reg.) boiengioaie, cardama, drobişor, laba-mâţei.

DROBUŞÓR s. v. drob, drobiţă.

DROBUȘÓR, drobușoare, s. n. 1. Diminutiv al lui drob (I 1). 2. Plantă erbacee cu flori galbene, ale cărei frunze fermentate dau o culoare albastră, folosită la vopsit (Isatis tinctoria).