Toate definitiile

DIABÓLIC, -Ă, diabolici, -ce, adj. 1. De diavol; care vine de la diavol; drăcesc. 2. Care denotă o mare cruzime, rău, crud; perfid, viclean; primejdios, funest. [Pr.: -di-a-] – Din fr. diabolique, lat. diabolicus.

DIABÓLIC adj. 1. demonic, diavolesc, drăcesc, infernal, necurat, satanic, (livr.) demoniac, mefis-tofelic, (înv. şi pop.) satanesc, (înv.) demonicesc, mamonic, satanicesc. (Planuri ~.) 2. v. infernal.

DIABÓLIC, -Ă adj. 1. Drăcesc, de la diavol. 2. Funest, primejdios. 3. Rău, crud; cinic; perfid. [Pron. di-a-. / cf. fr. diabolique, lat. diabolicus].

DIABÓLIC, -Ă adj. 1. drăcesc, de (la) diavol; demonic. 2. funest, primejdios. 3. rău, crud; cinic; perfid. (< fr. diabolique, lat. diabolicus)

* diabólic, -ă adj. (vgr. diabolikós, d. díabolos, diavol). Drăcesc, diavolesc, care vine de la dracu: rîs diabolic. Fig. Foarte răŭ, pernicios: invențiune diabolică. Adv. În mod diabolic.

diabólic (di-a-) adj. m., pl. diabólici; f. diabólică, pl. diabólice