Toate definitiile

DEDIŢEI-DE-PĂDÚRE s. pl. v. oiţă.

DEDIŢEIGÁLBENI s. pl. v. ruscuţă.

DEDIŢEISĂLBÁTICI s. pl. v. oiţă.

DEDIȚÉL, dediței, s. m. 1. Plantă erbacee otrăvitoare, cu frunze păroase și cu flori mari, albastre-violete, cu proprietăți colorante și farmaceutice; adormițele, dediță (Pulsatilla pratensis). 2. (Zool.; în sintagma) Dediței-de-mare = actinii. [Var.: dedețél s. m.] – Dediță + suf. -el.

DEDIŢÉL s. 1. (BOT.; Pulsatilla; mai ales la pl.) v. sisinei. 2. dediţei-galbeni v. păştiţă. 3. (ZOOL.) dediţel-de-mare (Actinia) v. actinie, anemonă-de-mare, (reg.) trandafir-de-mare.

dedițél s. m., pl. dedițéi, art. dedițéii

dedițél-de-máre (actinie) s. m., pl. dedițéi-de-máre, art. dedițéii-de-máre