Toate definitiile

CONTRAFĂCÚT, -Ă, contrafăcuți, -te, adj. Falsificat, reprodus fraudulos; artificial. – V. contraface.

CONTRAFĂCÚT adj. 1. v. fals. 2. v. artificial. 3. fals, (înv.) strâmb. (Aur ~.) 4. falsificat, (pop. şi fam.) dres, făcut, (pop.) prefăcut, (reg.) stricat. (Băutură ~.)

Contrafăcut ≠ autentic, nefalsificat, necontrafăcut, veritabil

*contrafác, -făcut, a -fáce v. tr. (după fr. contrefaire). Rar. Imitez, falsific: a contraface o marfă, o semnătură.