Toate definitiile

BABILONIÁN, -Ă, babilonieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Populație semitică ce a trăit în Babilon, în mileniile 2-1 a. Cr.; (și la sg.) persoană care a aparținut acestei populații. 2. Adj. Babilonic. Cultura babiloniană. - Babilon (n. pr.) + suf. -ean.

BABILONIÁN adj. babilonic. (Cultura ~.)

BABILONIÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Babilon; babilonic. ♦ s. n. dialect akkadian vorbit în Mesopotamia. (<fr. babylonien)

babilonián (-ni-an) adj. m., s. m., pl. babiloniéni (-ni-eni); adj. f., s. f. babiloniánă, pl. babiloniéne

asíro-babilonián (-ni-an) adj. m., s. m., pl. asíro-babiloniéni (-ni-eni); adj. f., s. f. asíro-babiloniánă, pl. asíro-babiloniéne