Toate definitiile
AVANTÁJ, avantaje, s. n. 1. Folos mai mare pe care îl obține cineva (în raport cu altul). 2. Favoare, privilegiu de care se bucură cineva sau ceva. 3. Superioritate (a cuiva sau ceva față de altcineva sau altceva) bazată pe o situație, pe o împrejurare favorabilă. – Din fr. avantage.
AVANTÁJ s. 1. beneficiu, câştig, folos, profit, (înv. şi reg.) seamă, (înv.) folosinţă, (înv.,în Transilv.) dobândă, (fig.) rod. (Ce ~ ai din asta?) 2. afacere, chilipir, câştig, folos, pricopseală, profit, (Transilv. şi Maram.) haznă, (fam. şi ir.) scofală. (Nu e nici un ~ să ...) 3. favoare, înlesnire, privilegiu, uşurinţă, (pop. şi fam.) hatâr. (I-a făcut unele ~e.) 4. favoare, privilegiu. (Se bucură de ~ul de a-l cunoaşte.) 5. binefacere, dar, folos, privilegiu. (~ele tehnicii moderne.) 6. v. superioritate.
Avantaj ≠ dezavantaj
avantáj (avantáje), s. n. – Folos. – Var. (înv.) avantagiu. Fr. avantage (var. it. avvantaggio). – Der. avantaja, vb.; avantajos, adj.
AVANTÁJ s.n. 1. Folos, profit, beneficiu. ♦ Situație mai bună, favorabilă. 2. Superioritate (de situație, de poziție etc.) ♦ (La tenis) Punct marcat de unul dintre jucători când aceștia se află fiecare la 40 de puncte. 3. Drept excepțional ; privilegiu, favoare. [Var. avantagiu s.n. / < fr. avantage, cf. it. avvantaggio].
AVANTÁJ s. n. 1. folos, profit, beneficiu. ◊ situație mai bună, favorabilă. ♦ ~ reciproc = principiu de bază în relațiile internaționale potrivit căruia raporturile dintre state trebuie să se întemeieze pe respectarea intereselor lor (inter)naționale, să favorizeze dezvoltarea acestora. 2. superioritate (de situație, de poziție etc.). ◊ (tenis) punct marcat de unul dintre jucători când aceștia se află fiecare la 40 de puncte. 3. drept excepțional; privilegiu, favoare. (< fr. avantage)
AVANTÁJ, avantaje, s. n. 1. Folos mai mare pe care îl obține cineva de la un lucru (în raport cu altul). 2. Drept excepțional; favoare, privilegiu. A acorda avantaje unei instituții. 3. Superioritatea unei persoane față de alta, bazată pe o situație, pe o împrejurare mai favorabilă. – Fr. avantage.
*avantáj n., pl. e (fr. avantage). Folos, profit: profesiunea asta are multe avantaje. Superioritate: dușmaniĭ aveaŭ avantaju de a fi pe deal.