Toate definitiile

ARANJÁRE, aranjări, s. f. Acțiunea de a (se) aranja. – V. aranja.

ARANJÁRE s. 1. aşezare, clasare, clasificare, distribuire, împărţire, ordonare, repartizare, rânduială, rânduire, sistematizare. (~ elementelor unui ansamblu.) 2. v. pregătire. 3. facere, pregătire. (~ patului.) 4. v. reglare. 5. v. reglementare. 6. v. gătire.

Aranjare ≠ dezordonare

ARANJÁRE s.f. Acțiunea de a (se) aranja; ordonare, așezare, punere în ordine. [< aranja].

ARANJÁRE, aranjări, s. f. Acțiunea de a (se) aranja; punere în ordine, rânduire.

*aranjáre f. Acțiunea de a aranja o dată.

aranjáre s. f., g.-d. art. aranjắrii; pl. aranjắri