Toate definitiile

ADMINISTRÁ, administrez, vb. I. Tranz. 1. A conduce, a cârmui; a gospodări o întreprindere, o instituție etc. 2. A da unui bolnav un anumit medicament. ♦ (Ir.) A trage o bătaie. 3. (Jur.: în sintagma) A administra o probă = a folosi un mijloc de probă într-un proces. – Din fr. administrer, lat. administrare.

ADMINISTRÁ vb. 1. a cârmui, a conduce, a gospodări, (înv. şi pop.) a oblădui, a priveghea, a supraveghea, (înv.) isprăvnici, a ocârmui. (~ un ţinut.) 2. (înv.) a chivernisi. (~ un fond.) 3. a aplica, a face. (~ cuiva un tratament.)

administrá (administréz, administrát), vb. – A conduce, a gospodări o întreprindere, instituție etc. < Fr. administrer. – Der. (din fr.) administrație, s. f., cf. rus. administracija (Sanzewitsch 197); administrativ, adj.; administrator, s. m.

ADMINISTRÁ vb. I. tr. 1. A conduce, a gospodări (o întreprindere, o instituție etc.). 2. A da un medicament unui bolnav. [Cf. lat. administrare, fr. administrer, it. amministrare].

ADMINISTRÁ vb. tr. 1. a conduce, a gospodări (o întreprindere). 2. a da un medicament unui bolnav. 3. (ir.) a trage o bătaie. 4. (jur.) a ~ o probă = a folosi un mijloc de probă într-un proces. 5. a supraveghea încasările. (< fr. administrer, lat. administrare)

ADMINISTRÁ², administrez, vb. I. Tranz. A da unui bolnav un anumit medicament. – Fr. administrer (lat. lit. administrare).

ADMINISTRÁ¹, administrez, vb. I. Tranz. A conduce, a cârmui, a gospodări o întreprindere, o instituție etc. – Fr. administrer (lat. lit. administrare).

*administréz v. tr. (lat. administrare). Guvernez, conduc: a administra un departament. Daŭ să ĭa: a-ĭ administra cuĭva un vomitiv. Fam. Iron. Trag, aplic: a-ĭ administra cuĭva o palmă.

administrá (a ~) vb., ind. prez. 3 administreáză