Toate definitiile

ACOPERÍȘ, acoperișuri, s. n. Partea de deasupra care acoperă și protejează o clădire de intemperii; acoperământ. – Acoperi + suf. -iș.

ACOPERÍŞ s. acoperământ, înveliş, învelitoare, (înv. şi pop.) coperiş, (înv. şi reg.) pocriş, (reg.) haizaş, (prin Ban.) astrucământ, (prin Olt.) astrucuş. (~ul unei case.)

ACOPERÍȘ, acoperișuri, s. n. Partea de sus a unei construcții, care o acoperă și o apără de intemperii. – Din acoperi + suf. -iș.

acoperíș n., pl. urĭ și e (d. a acoperi). Munt. Învălitoarea unuĭ edificiŭ: acoperiș de olane. – Și coperiș.

acoperíș s. n., pl. acoperíșuri