Toate definitiile
ACÉTIC, -Ă, acetici, -ce, adj. (În sintagmele) Acid acetic = acid organic obținut sintetic sau prin oxidarea alcoolului etilic, care se prezintă ca un lichid incolor, cu miros înțepător și este folosit în industria coloranților, farmaceutică, în alimentație etc. Fermentație acetică = fermentație care transformă alcoolul etilic în acid acetic, folosită la fabricarea oțetului. Aldehidă acetică = lichid incolor cu miros înțepător, folosit la prepararea acidului acetic, a acetatului de etil, în industria chimică de sinteză etc.; acetaldehidă. – Din fr. acétique.
ACÉTIC, -Ă adj. (Chim.) Acid acetic = acid organic, rezultat din oxidarea alcoolului etilic; fermentație acetică = proces de fermentație prin care ia naștere oțetul; aldehidă acetică = lichid incolor cu miros înțepător, folosit în industria materiilor colorante, a parfumurilor etc.; acetaldehidă. [< fr. acétique, cf. lat. acetum – oțet].
ACÉTIC, -Ă, acetici, -ce, adj. (În expr.) Acid acetic = acid organic produs sintetic sau prin oxidarea alcoolului etilic și care dă oțetului gustul acru. Fermentație acetică = fermentație care dă naștere oțetului. Aldehidă acetică = lichid incolor cu miros înțepător, folosit în industria chimică de sinteză. – Fr. acétique.
ACÉTIC, -Ă adj. de natura oțetului. ♦ acid ~ = acid organic rezultat din oxidarea alcoolului etilic; acid etanoic; fermentație ~ă = fermentație care transformă alcoolul în acid acetic. (< fr. acétique)
*acétic, -ă adj. (d. lat. acétum, oțet). Chim. Acid acetic, un lichid mobil care are o densitate de 1,05 la 20° și ferbe [!] la 118°. Formează oțetu și compușiĭ derivați din el. A fost găsit în oțet (vinum áccidum) de B. Valentin în sec. XV.