Toate definitiile

ABSORBÍ, absórb, vb. IV. Tranz. 1. A suge, a înghiți, a încorpora o substanță etc. ♦ A reține o parte din particulele sau din energia radiantă care cade pe un corp. 2. Fig. A preocupa în mod intens; a captiva. – Din fr. absorber (după sorbi).

ABSORBÍ vb. 1. a aspira, a încorpora, a înghiţi, a resorbi, a sorbi, a suge, a trage. (Pământul ~ apa de precipitaţii.) 2. a acapara, a domina, a preocupa, a stăpâni. ( Îl ~ rezolvarea unei probleme.)

absorbí (absórb, absorbít) vb. – 1. A suge, a înghiți, a se îmbiba. – 2. A preocupa. < Fr. absorber, cf. sorbi. – Der. absorbant, adj.; absorbitor, adj.; absorpțiune, s. f., din fr.

ABSORBÍ vb. IV. tr. 1. A se îmbiba de..., a suge, a trage; a înghiți. 2. (Fig.) A preocupa, a cuprinde mintea, gândurile cuiva. [< fr. absorber, cf. lat. absorbere].

absorbí vb. I. tr. 1. a se îmbiba, a suge, a încorpora ceva. 2. a prelua cunoștințe, idei, elemente specifice etc., asimilându-le în propria structură. 3. (fig.) a preocupa intens. II. refl. (fig.) a se cufunda în gânduri (< fr. absorber, lat. absorbere)

ABSORBÍ, absórb, vb. IV. Tranz. A suge, a înghiți, a încorpora o substanță etc. ♦ A reține energia radiantă care cade pe un corp. ♦ Fig. A preocupa; a captiva. – Fr. absorber (după sorbi).

*absórb, a -i v. tr. (lat. absorbére, fr. absorber. – Absoarbe, să absoarbă. V. sorb 3). Sug: nisipu absoarbe apa. Neutralizez: negru absoarbe lumina. Beaŭ, mănînc. Fig. Ocup mult: politica-l absoarbe. Consum: luxu absoarbe averea. V. refl. Mă cufund, mă adîncesc: a te absorbi în meditațiune.

absorbí (a ~) (a încorpora) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. absorb, imperf. 3 sg. absorbeá; conj. prez. 3 să absoárbă