Toate definitiile

ABNEGÁ, abnég, vb. I. Tranz. A tăgădui, a nega, a se lepăda de cineva sau de ceva. – Din lat. abnegare.

ABNEGÁ vb. I. tr. A tăgădui, a nega, a se lepăda de ceva sau de cineva. [< lat. abnegare].

abnegá vb. tr. a tăgădui, a nega, a se lepăda de ceva sau de cineva. (< lat. abnegare)

ABNEGÁ, abnég, vb. I. (Rar) Tranz. A tăgădui, a nega, a renunța la cineva sau ceva. – Din lat. abnegare.

ABNEGÁ, abnég, vb. I. Tranz. A tăgădui, a nega, a se lepăda de cineva sau de ceva. – Din lat. abnegare.

ABNEGÁ vb. I. tr. A tăgădui, a nega, a se lepăda de ceva sau de cineva. [< lat. abnegare].

abnegá vb. tr. a tăgădui, a nega, a se lepăda de ceva sau de cineva. (< lat. abnegare)

ABNEGÁ, abnég, vb. I. (Rar) Tranz. A tăgădui, a nega, a renunța la cineva sau ceva. – Din lat. abnegare.

abnegá (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 abneágă

Definitii abnega
Sinonime abnega
Antonime abnega