Dictionar de sinonime

AUTORIZÁT adj. 1. (înv.) privilegiat. (Firmă ~.) 2. calificat, competent, îndreptăţit, priceput, (franţuzism înv.) ponderos. (O opinie ~.)

AUTORIZÁ vb. 1. a delega, a împuternici, a învesti, (livr.) a abilita, (înv.) a isprăvnici, a slobozi. (Te ~ să faci următorul lucru ...) 2. v. îndreptăţi.

AUTORITÁTE s. 1. for, organ. (~ăţile superioare de stat.) 2. putere, (astăzi, rar) stăpânire. (Reprezentantul ~ăţii.) 3. v. putere. 4. (la pl.) v. oficialităţi. 5. (înv.) stăpânire. (Cârmuieşte cu deplină ~.) 6. dominare, dominaţie, hegemonie, putere, stăpânire, supremaţie, (înv.) puternicie, stăpânie, tărie, ţiitură, (latinism înv.) potestate. (Şi-a întins ~; se afla sub ~ romană.) 7. v. calitate. 8. ascendent, consideraţie, influenţă, înrâurire, prestigiu, reputaţie, respect, stimă, trecere, vază, (înv.) înrâurită, (fig.) credit. (Se bucură de o mare ~.) 9. v. somitate.

AUTORITÁR adj. 1. imperativ, poruncitor. (Cu ton ~.) 2. v. voluntar.

AUTOREGLÁRE s. autoreglaj. (~ unui mecanism.)

AUTOREGLÁJ s. v. autoreglare.

AUTÓR s. 1. (rar) scriitor, (înv.) izvoditor, (grecism înv.) singraf. (~ al unei opere.) 2. scriitor. (~ul meu preferat.) 3. v. realizator. 4. (JUR.) făptaş, făptuitor, (înv.) pricinuitor. (~ul furtului.)

AUTOPSÍE s. (MED.) (rar) necropsie. (~ celui mort.)

AUTOPOLENIZÁRE s. (BOT.) cleistogamie.

AUTOPLASTÍE s. (MED.) autogrefă.

AUTOOBSERVÁRE s. v. introspecţie.

AUTONOMÍSM s. v. autonomie.

AUTONOMÍE s. libertate, (rar) autonomism, (înv. şi pop.) slobozenie, (înv. şi reg.) slobozie, (înv.) volnicie. (~ administrativă a unui teritoriu în cadrul statului.)

AUTONÓM adj. liber, (înv. şi pop.) slobod, (înv.) volnic. (Teritoriu ~ din punct de vedere administrativ.)

AUTOMULŢUMÍRE s. autoîncântare. (Sentiment de ~.)

AUTOMOBÍL s. maşină, (fam.) auto.

AUTOMÁTIC adj., adv. 1. adj. v. automat. 2. adv. v. automat.

AUTOMÁT adj., adv., s. 1. adj. automatic, inconştient, instinctiv, maşinal, mecanic, reflex. (Gest, act ~.) 2. adv. automatic, inconştient, maşinal, maşinaliceşte, mecanic, reflex, (înv.) mecaniceşte. (Reacţionează ~.) 3. adv. v. papagaliceşte. 4. s. v. pistol-mitralieră.

AUTOGAMÍE s. v. autofecundare.

AUTOGESTIONÁRE s. v. autogestiune.

AUTOGESTIÚNE s. (FIN.) autogestionare. (~ unei uzine.)

AUTOGRÁF adj. v. olograf.

AUTOGRÉFĂ s. v. autoplastie.

AUTOHTÓN adj., s. v. băştinaş.

AUTOINDUCTÁNŢĂ s. v. autoinducţie.

AUTOINDÚCŢIE s. (FIZ.) autoinductanţă, selfinducţie, (rar) selfinductanţă.

AUTOÎNCÂNTÁRE s. automulţumire (Sentiment de ~.)

AUTOFURGONÉTĂ s. v. furgonetă.

AUTOFLAGELÁŢIE s. (BIS.) autoflagelare. (~ unui calugăr.)

AUTOFLAGELÁRE s. v. autoflagelaţie.