Dictionar de sinonime
ORB adj. v. complet, deplin, desăvârşit, infinit, nemărginit, sărac, slab, total.
ORĂŞENÉŞTE adv. nemţeşte, (rar) târgoveţeşte. (Se îmbracă ~.)
ORĂŞENÉSC adj. 1. v. urban. 2. nemţesc. (Îmbrăcat cu haine ~eşti.)
ORB adj., s. 1. adj., s. nevăzător, (pop.) chior, orbeţ. (Asociaţia ~ilor.) 2. adj. întunecat, întunecos. (Felinare oarbe.)
ORĂTÁNIE s. v. pasăre de curte.
ORĂŞENÍME s. (rar) târgoveţime.
ORĂŞENIZÁ vb. v. urbaniza.
ORĂŞENIZÁRE s. v. urbanizare.
ORĂŞENIZÁT adj. v. urbanizat.
ORBÁLŢ s. (BOT.; Actaea spicata) (reg.) iarba-sfân-tului-Cristofor, iarba-tâlharului, iarbă-de-orbalţ.
ORBÁLŢ s. v. erizipel, reumatism, silnic.
ORBECĂÍ vb. v. bâjbâi.
ORBECĂIÁLĂ s. v. bâjbâială.
ORBECĂÍRE s. v. bâjbâială.
ORBECĂÍT s. v. bâjbâială.
ORBÉŞTE adv. v. nebuneşte.
ORBÉTE s. (ZOOL.; Spalax microphthalmus) (pop.) căţelul-pământului, (reg.) grivan, porcuţ, şuiţă, tocăniţă, ţâncul-pământului, (Munt. şi Transilv.) sobol, şomâc.
ORBECÁ vb. v. bâjbâi, dibui, orbecăi, pipăi.
ORB s. v. cârtiţă, sobol.
ORBÉTE s. v. derbedeu, lepădătură, lichea, netrebnic, puşlama, scârnăvie, secătură.
ORBECÁRE s. v. bâjbâială, bâjbâire, bâjbâit, bâjbâitură, dibuială, dibuire, dibuit, orbecăială, orbecăire, orbecăit.
ORBÉŢ s. v. cârtiţă, sobol.
ORBÉŢ adj., s. v. nevăzător, orb.
ORBÍTĂ s. 1. (ASTRON.) (rar) cerc, (înv. şi pop.) crug. 2. (ANAT.) (pop.) găvan, scovârlie, văgăună, (înv. şi reg.) melci. (~ a ochiului.)
ORBÍRE s. 1. v. cecitate. *2. v. rătăcire.
ORBICULÁR adj. v. circular, globular, ro-tund, sferic, sferiform.
ORBÍ vb. (pop.) a chiorî, (înv.) a (se) întuneca. (Lumina puternică m-a ~.)
ORBUL GĂÍNILOR s. v. cecitate diurnă, hemeralopie.
ORCHESTRÁNT s. (MUZ.) instrumentist, (înv.) sunător.
ORCHESTRÁ vb. (MUZ.) a instrumenta.