Ultimele cuvinte cautate:
DefinitiiSinonimeAntonimeExtensie cautare direct din browser
DEXro - DEX Online - Dictionar Explicativ Roman
Caută

Toate sursele
Definitii
Sinonime
Antonime
Traducere

Roman - Englez - Dictionar Roman Englez
Englez - Roman Dictionar Englez Roman - Dictionar Englez Roman


A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dictionar de sinonime

CURBÁT adj. 1. v. încovoiat. 2. v. îndoit. 3. înco-voiat, îndoit, răsucit, strâmb. (Fiare ~.) 4. v. ar-cuit. 5. v. parabolic. 6. v. aplecat. 7. v. adus. 8. v. coroiat.

CURBÚRĂ s. arcuire, încovoială, încovoietură, îndoitură. (Tavanul formează o uşoară ~.)

CURBÍNĂ s. v. coarbă.

CURCÁN s. 1. (ORNIT.; Meleagris gallopavo) (Transilv.) corcodan, (prin Transilv.) puicoi, (Ban.) tutcan. 2. (MIL., IST.) v. dorobanţ.

CURCUBEŢÍCĂ s. v. gogoaşă, păpălău.

CURCUBEŢEÁ s. v. împărăteasă, mutătoare, tărtăcuţă.

CURCUBEŢÍCĂ s. v. curcubeţea.

CURCUBEŢEÁ s. (BOT.; Aristolochia clematitis) curcubeţică, remf, (reg.) lepădătoare, păsulică, fasolea-cioarei, lingura-frumoaselor, lingura-popii, mărul-lupului.

CURCUBÉTĂ s. v. dovleac, pepene, tărtă-cuţă, tigvă, tâlv.




CURCUBÉU s. v. iarba-câinelui, pir-de-ţelină, pir-gros.

CURCUBÉU s. 1. (ASTRON.) (reg.) cearcăn, brâul-cerului, brâul-Cosânzenei, brâul-lui-Dumnezeu, brâul-Maicii-Domnului, brâul-popii, curuna-cerului. 2. (BOT.; Lychnis coronaria) (reg.) flocoşele (pl.), flocoşică, barba-împăratului, floarea-cununii.

CÚRCĂ s. (ORNIT.) (reg.) puică, (Ban.) tutcă. (~ este femela curcanului.)

CURCUDÉL s. v. porumbar, porumbel.

CÚRE vb. v. alerga, curge, fugi, goni.

CUREÁ s. v. nojiţă.

CUR-DE-GĂÍNĂ s. v. pecingine.

CUREÁ s. v. centură.

CURECHÍŢĂ s. v. albiliţă, fluture de varză.

CURECHÍŞTE s. v. vărzărie.

CURECHÍŞTINĂ s. v. vărzărie.

CURECHI-DE-CÂMP s. v. rapiţă.

CURECHI-DE-STÂNCĂ s. v. rujă.

CURECHISĂLBÁTIC s. v. rapiţă.

CUREAUA VÂNĂRII s. v. bucar, curar, vânar.

CURÉCHI s. v. varză.

CURELÁR s. (Transilv.) sighiartău, (prin Ban. şi Transilv.) soaclăr.

CURELÚŞĂ s. (turcism înv.) căiuş.

CURELĂRÍE s. (prin Transilv.) sighiartărie.

CÚRGE vb. 1. (astăzi rar) a se scurge, (pop.) a merge, (înv. şi reg.) a cure, a râura, (înv.) a purcede. (Apa ~ lin la vale.) 2. a trece. (Apa ~, pietrele rămân.) 3. v. circula. 4. a-i pica, a-i picura, a i se prelinge, a i se scurge, (pop.) a-i merge. (Îi ~ lacrimi din ochi.) 5. v. supura. 6. v. atârna.

CURGĂTÓR adj. (pop.) mergător. (Apă ~oare.)

 <<   <    154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164    >   >> 
pagina 159 din 166

 
Copyright (C) 2004-2020 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL , cu conditia pastrarii acestei note | Termeni si conditii