Dictionar de sinonime
ATAŞÁBIL adj. v. sociabil.
ATAŞÁ vb. 1. v. anexa. 2. a alipi, a anexa, a încorpora, (înv.) a întrupa, a lipi. (~ un teritoriu străin.) *3. (fig.) a se apropia, a se lega. (M-am ~ mult de acest copil.)
ATÁRE adj. invar. v. oarecare, vreun.
ATÁRE adj. invar. v. asemenea.
ATARÁXIC s., adj. (FARM.) anxiolitic. (~ul este un medicament deconectant.)
ATACÁBIL adj. v. vulnerabil.
ATACÁNT s. v. înaintaş.
ATACÁT adj., s. v. ftizic, tebecist, tuberculos.
ATACATÓR adj., s. v. agresor.
ATAMÁN s. v. hatman.
ATACÁ vb. v. aborda, trata, tuberculiza.
ATACÁ vb. 1. v. asalta. 2. (MIL.) a izbi, a lovi, (înv.) a tăia. (~ flancurile armatei duşmane.) 3. a agresa, a agresiona. (L-au ~ golanii.) 4. v. vătăma. 5. a mânca, a roade. (Rugina ~ fierul).
ATÁC s. v. apoplexie, ftizie, ictus apoplectic, tebece, tuberculoză.
ATÁC s. 1. v. asalt. 2. (SPORT) înaintare. (~ul a fost la înălţime.) 3. v. agresiune. 4. v. criză.
AŞTERNÚT s. 1. (rar) pânză, (înv. şi reg.) strat. (A pus ~ul pe pat.) 2. v. pat.
AŞTERNÚT adj. v. pus.
AŞTÉRNERE s. aşezare, întindere, punere. (~ feţei de masă.)
AŞTÉRNE vb. v. arunca, azvârli, culca, dărâma, doborî, întinde, lungi, prăbuşi, prăvăli, răsturna, trânti.
AŞTÉRNE vb. 1. v. culca. 2. v. depune. 3. v. cădea. 4. a aşeza, a întinde, a pune. (~ faţa de masă.) 5. v. pune. *6. (fam. fig.) a se aşeza, a se pune. (Se ~ pe carte, pe învăţătură.)
AŞTEPTĂTÚRĂ s. v. aşteptare, aşteptat.
AŞTEPTÁT s. aşteptare, (înv.) aşteptătură. (~ul în staţie.)
AŞTEPTÁT adj. prevăzut, previzibil, scontat. (Un efect ~.)
AŞTEPTÁRE s. aşteptat, (înv.) aşteptătură. (~ în gară.)
AŞTEPTÁ vb. 1. (înv. şi pop.) a adăsta, (înv. şi reg.) a acera, (prin Transilv.) a agodi. (~ de o oră acolo.) 2. a sta, a zăbovi. (Mai ~ puţin, că vin!) 3. a îngădui, a permite. (~ o clipă!) 4. v. păsui. 5. v. spera. 6. v. prevedea. 7. a crede, a-şi imagina, a-şi închipui. (Ce te-ai ~ să vezi?) 8. v. ezita.
AŞEZĂTÓR s. v. ctitor, fondator, întemeietor.
AŞÍJDEREA adv. v. absolut, aidoma, aievea, asemenea, chiar, deopotrivă, exact, identic, întocmai.
AŞEZĂTÓR adj. v. fixat, sedentar, stabil, statornic.
AŞEZĂMÂNT s. v. acord, amplasament, aranjament, astâmpăr, aşezare, calm, combinaţie, contract, convenţie, descălecare, dispoziţie, hotărâre, instituţie, întocmire, înţelegere, învoială, învoire, legământ, linişte, loc, logodnă, odihnă, ordin, organizare, orânduială, orânduire, pace, pact, poruncă, poziţie, repaus, rânduială, temperatură, tihnă, tranzacţie, unitate.
AŞEZĂMÂNT s. v. fundaţie.
AŞEZÁT adj. 1. v. instalat. 2. v. cumpătat. 3. v. potolit.