SABADÁŞ adj. v. mare, numeros.

SABÁT s. (la mozaici) sâmbătă.

SABATÍSM s. v. sabatizare.

SABATIZÁRE s. (BIS.; la mozaici) (rar) sabatism.

SÁBIE s. v. armată, cocârlă, iris, oaste, oştire, putere, regulator, schimbătoare, stânjen, stânjenel, trupe.

SÁBIE s. I. spadă, (înv. şi reg.) spată, (înv.) spangă. (Scoate ~ din teacă.) II. (IHT.; Pelecus cultratus) v. sabiţă.

SABÍNĂ s. v. cetină-de-negi.

SÁBIŢĂ s. v. albişoară, cosor, obleţ, sorean.

SÁBIŢĂ s. (IHT.; Pelecus cultratus) sabie, săbioară, săbiuţă, (reg.) bârcie, săbicioară, săbiiţă.

SABLÁJ s. v. sablare.

SABLÁRE s. (TEHN.) sablaj, sablat, suflare. (~ unei piese metalice.)

SABLÁT s. v. sablare.

SABMÉRS adj. v. subacvatic, submarin.

SABORDÁJ s. (MAR.) sabordare.

SABORDÁRE s. v. sabordaj.

SABÓT s. 1. v. papuc. 2. v. şiu.

SABÓT s. v. bocanc, gheată.

SABOTÁJ s. sabotare.

SABOTÁRE s. v. sabotaj.

SÁBUR s. v. aloe.

SAC s. v. faţă, învelitoare, juvelnic, matcă, matiţă, raniţă, rucsac, săculeţ, sedilă.

SAC s. 1. (ANAT.) sac aerian = sac pulmonar; sac pericardic v. pericard; sac pulmonar v. sac aerian; sac vitelin = vezică ombilicală. 2. (BOT.) sac embrionar = a) macrospor, megaspor. (~ la gimnosperme.); b) macroprotal. (~ la angio-sperme.)

SACADÁT adj., adv. 1. adj. v. ritmic. 2. adj. sincopat. (Ritm ~ al versurilor.) 3. adj. v. săltăreţ. 4. adv. v. staccato.

SACAGIOÁICĂ s. v. sacagiţă.

SACAGÍŢĂ s. (înv.) sacagioaică. (~ căra apa cu sacaua.)

SACAGÍŢĂ s. v. câră.

SACAGÍU s. (reg.) apar, (înv.) suiulgiu. (~l căra apa cu sacaua.)

SACATIFSÍ vb. v. mutila, schilodi.

SACATIFSÍT adj., s. v. invalid, mutilat.

SACATIFSÍT adj. v. schilod, schilodit.