|
SALICILANILÍDĂ s. (FARM.) salifebrină. SALICILÁT s. 1. (CHIM.) (rar) salicil. 2. salicilat de antipirină = salipirină, antipirină salicilică. SALICILÍNĂ s. (FARM.) salicină, salicozidă. SALICÍNĂ s. v. salicilină. SALICÓRNIE s. v. brâncă. SALICOZÍDĂ s. v. salicilină. SALIFEBRÍNĂ s. (FARM.) salicilanilidă. SALIFICÁRE s. (CHIM.) salificaţie, salifiere. SALIFICÁŢIE s. v. salificare. SALIFIÉRE s. v. salificare. SALIGENÍNĂ s. (FARM.) saligenol. SALIGENÓL s. (FARM.) saligenină. SALÍN adj. 1. v. sărat. 2. (CHIM.) (înv.) săros. (Combinaţie ~.) SALÍNĂ s. ocnă, (înv.) sărărie. (~ de la Cacica.) SALINIZÁ vb. a (se) săra. (Lacurile se pot ~.) SALINIZÁRE s. sărare. (~ mării.) SALIPIRÍNĂ s. (FARM.) antipirină salicilică, salicilat de antipirină. SALIVÁRE s. v. salivaţie. SALIVÁŢIE s. (FIZIOL.) salivare. (O ~ abundentă.) SALÍVĂ s. scuipat, scuipătură, spută, (rar) apă, (pop.) stupit. SALMIÁC s. (CHIM.) (pop.) ţipirig. SALMÓN s. v. somn. SALMONELÓZĂ s. (MED. VET.) paratifoză. SALOMÍE s. v. filimică. SALOMII-GÁLBENE s. pl. v. crizantemă, dumitriţă, margaretă, tufănică. SALÓN s. cameră de primire. SALOPÉTĂ s. combinezon. (~ de lucru.) SALPÉTRU s. (CHIM.) 1. (pop.) silitră. 2. salpetru de Chile v. azotat de sodiu; salpetru de India v. azotat de potasiu; salpetru de Leuna v. azotat de amoniu; salpetru de Norvegia v. azotat de calciu. SALPÍNGE s. (ANAT.) 1. v. trompă uterină. 2. v. trompa lui Eustache. SALPINGOOVARÍTĂ s v. anexită. |