Dictionar de sinonime

BIRÍŞ s. v. argat, slugă.

BIRĂU s. v. cap, căpetenie, comandant, conducător, mai-mare, primar, şef, vătaf.

BIRJÁR s. surugiu, vizitiu, (înv. şi reg.) sechiraş, (reg.) droşcar, (Transilv.) cociş, (înv.) mânaş, veturin. (~ul a oprit caii.)

BÍRJĂ s. v. trăsură.

BIRIŞÉSC adj. v. argăţesc.

BIRJĂRÉSC adj. (înv.) surugiesc. (Treburi ~eşti.)

BIRJĂRÉŞTE adv. (înv.) surugieşte. (Îmbrăcat ~.)

BIRJĂRÍE s. (reg.) droşcărie. (Se ocupă cu ~.)

BIRLÍC s. v. as.

BÍRNIC s. contribuabil, subiect, impozabil, (înv.) dajnic, dăjdiar, liude, mode. (~ din orânduirea feudală.)

BIROCRÁT s. (depr.) scriptolog. (Nu-i decât un ~.)

BIROCRATÍSM s. birocraţie, (depr.) scriptologie. (Prea mult ~.)

BIROCRAŢÍE s. v. birocratism.

BIRÓU s. 1. (înv.) cancelarie, comptoar. (Merge zilnic la ~.) 2. (înv.) scriitor, scriptoriu. (Un ~ cu două sertare.)

BIRŞÁG s. v. amendă, penalitate, penalizare.

BIRT s. v. han, hotel.

BIRT s. ospătărie, (Mold. şi Transilv.) tagădău, (înv.) locantă, tractir. (A mâncat la un ~.)

BIRTĂŞÍŢĂ s. (rar) birtăşoaică, (înv.) ospătăreasă, ospătăriţă.

BIRTÁŞ s. v. hangiu, hotelier.

BIRTÁŞ s. ospătar, (prin Ban.) birtar, (înv.) locandier, tractirgiu.

BIRTÁR s. v. birtaş, ospătar.

BIRTĂŞOÁICĂ s. v. birtăşiţă.

BIRUÍ vb. 1. a bate, a înfrânge, a întrece, a învinge, (pop.) a dovedi, a prididi, a rămâne, a răpune, a răzbi, a supăra, (înv. şi reg.) a supune, (înv.) a dobândi, a frânge, a pobedi, a răzbate, a sparge, a tâmpi, a vinci. (Îi ~ pe duşmani) 2. v. izbândi. 3. v. depăşi. 4. v. stăpâni. 5. v. răzbi.

BIRUÍNŢĂ s. izbândă, victorie. (A repurtat o mare ~.)

BIRUÍ vb. v. cârmui, conduce, dirigui, domni, guverna, stăpâni.

BIRUÍT adj. 1. v. înfrânt. 2. v. toropit.

BIRUITÓR s. v. cârmuitor, conducător, domn, domnitor, monarh, stăpânitor, suveran, vodă, voievod.

BIRUITÓR adj., s. v. victorios.

BIS adj. invar. repetat. (Strada Gloriei numărul 2 ~.)

BISANUÁL adj. v. bianual, semestrial.