BANDAJÁT adj. v. pansat.

BÁNDĂ s. v. taraf.

BÁNDĂ s. 1. (peior.) cârdăşie, clan, clică, gaşcă, şleahtă, (livr.) coterie, (rar) tagmă, (înv.) cardaşlâc, tacâm, taraf, (fig.) bisericuţă. 2. v. ceată.

BÁNDĂ s. 1. bantă, fâşie, ştraif. (O ~ la mânecile cămăşii.) 2. v. panglică. 3. (TEHN.) bandă rulantă = conveier. 4. v. peliculă. 5. (înv.) mandanea. (~ la masa de biliard.)

BANDÉRIU s. v. drapel, steag, stindard.

BANDERÓLĂ s. brasardă. (Purta o ~ la mână.)

BANDIÉRĂ s. v. drapel, pavilion, steag, stindard.

BANDÍT s. 1. v. tâlhar. 2. v. criminal. 3. v. ticălos.

BANDITÉSC adj. v. tâlhăresc.

BANDITÉŞTE adv. v. tâlhăreşte.

BANDITÍSM s. 1. v. tâlhărie. 2. criminalitate.

BÁNDOR s. v. abdomen, burtă, peritoneu, pântece, stomac.

BANDRABÚRCĂ s. v. cartof.

BANDURÁR s. v. bandurist.

BÁNDURĂ s. v. cocotă, curvă, femeie de stradă, prostituată, târfă.

BANDURÍST s. (MUZ.) (rar) bandurar. (~ul cântă la bandură.)

BANG interj. balang!, bam!, dang!

BÁNGĂT s. v. dangăt, dăngănit.

BANGĂU s. v. găligan, lungan, vlăjgan.

BÁNIŢĂ s. dublu-decalitru, (pop.) dublă, (reg.) mierţă, (Mold. şi Bucov.) dimerlie, (Transilv. şi Olt.) ferdelă, (prin Ban.) măsură, (prin Olt.) sinice, (Mold. şi Bucov.) stamboală.

BÁNTĂ s. 1. v. bandă. 2. bată.

BAPTISTÉRIU s. v. cristelniţă.

BARÁ vb. 1. v. bloca. 2. a tăia. (Copacii căzuţi ~ drumul.) 3. v. zăgăzui.

BARABÁN s. v. darabană, tobă.

BARABÁNCĂ s. v. darabană, tobă.

BARABÓI s. v. cartof, cărbune, clopoţei.

BARABÓI s. (BOT.; Chaerophyllum bulbosum) (reg.) alunele (pl.), guşnică, (prin Transilv.) maranioi.

BARABÚLĂ s. v. cartof.

BARABÚN s. v. basma, legătură, tulpan.

BARABÚŞCĂ s. v. cartof.