BUTÓN s. capsă. (Un ~ la mănuşă.)

BUTONIÉRĂ s. cheotoare, (rar) încheietoare, (prin Transilv.) babă. (~ la o haină.)

BUTORÍ vb. v. găuri, perfora, scobi, sfre-deli, străpunge.

BUTÚC s. v. bucium, ceafă.

BUTÚC s. 1. v. buturugă. 2. v. buştean. 3. tăietor, trunchi, (rar) tăiş, (reg.) tăiuş, (Transilv. şi Bucov.) lemnar. (~ de spart lemne.) 4. (TEHN.) bedreag, scaun de cioplit. (Un ~ al rotarului.) 5. scaun, trunchi. (~ de măcelărie.) 6. obadă, (reg.) tumurug, (înv.) dibă, gros. (~ de tortură.) 7. (TEHN.) (pop.) căpăţână, (reg.) bucium, buştean, bute, creier. (~ la roată.) 8. (TEHN.; la pl.) plazuri (pl.), tălpi (pl.), (reg.) craci (pl.)., drugi (pl.), fofeze (pl.), grindeie (pl.), lemne (pl.), tălpeţi (pl.). (~ la războiul de ţesut.) 9. (TEHN.) pat, picior, scaun, strat, talpă, (reg.) pitrucă, stârciog. (~ la sucală, la vârtelniţă.)

BUTUCĂNÓS adj. grosolan, necioplit, (reg.) butucos. (Un obiect ~.)

BUTUCÓS adj. v. butucănos, grosolan, ne-cioplit.

BÚTURĂ s. v. buştean, butuc, buturugă, ciot, mişină, scorbură.

BUTURÓS adj. v. găunos, scorburos.

BUTURÚGĂ s. buştean, butuc, ciot, (pop.) bucium, teşitură, (reg.) boancă, buştihan, butură, ciomp, ciuteică, gros, (prin Ban. şi Transilv.) bălvan, (Mold.) ciotcă, (Olt.) ciumpan, (prin Mold.) lostopană, (Olt. şi Ban.) turugă, tutuc. (Pune o ~ pe foc.)

BUZÁ vb. v. olări, teşi.

BUZÁT adj. v. ademenit, amăgit, înşelat, păcălit, prostit, trişat.

BÚZĂ s. v. ascuţiş, lamă, limbă, margine, tăiş.

BÚZĂ s. 1. (ANAT.) (înv.) usnă. (~ de sus.) 2. buză inferioară v. labium; buză superioară v. labrum. 3. gură, (înv. şi reg.) usnă. (~ a unui pahar, a unui vas.)

BÚZĂR s. (FIZ.) vibrator. (~ în telefonie.)

BUZDUGÁN s. v. cocean.

BUZDUGÁN s. 1. (înv.) topuz. (~ul era semn al puterii domneşti.) 2. (BOT.; Sparganium ramosum) (reg.) şovar, capul-ariciului.

BUZDÚRĂ s. v. cioarsă.

BUZERÁNT s. v. homosexual, invertit, pederast.

BUZUNÁR s. (prin Transilv. şi Maram.) jeb. (~ la vestă.)

BUZUNĂRÁŞ s. buzunărel.

BUZUNĂRÉL s. v. buzunăraş.