VĂCĂLUIÁLĂ s. v. tencuială.

VĂCĂRÁŞ s. v. lipitoare, păpăludă.

VĂCĂREÁSĂ s. văcăriţă. (~ păzeşte vacile.)

VĂCĂRÉL s. v. fluierar, prundăraş.

VĂCĂRÍCĂ s. v. ciuin, floarea-călugărului, odagaci, săpunariţă.

VĂCĂRÍT s. (IST.) (înv.) ajutorinţă. (~ul era o dare percepută pe cap de vită.)

VĂCĂRÍŢĂ s. v. ciuin, codobatură, floa-rea-călugărului, odagaci, prundar, prundaş, săpunariţă.

VĂCĂRÍŢĂ s. v. văcăreasă.

VĂCSUÍ vb. v. lustrui.

VĂCSUÍRE s. v. lustruire.

VĂCSUÍT adj. v. lustruit. (Încălţăminte ~.)

VĂCSUITÓR s. v. lustragiu.

VĂCUŞOÁRĂ s. v. văcuţă.

VĂCÚŢĂ s. 1. (ZOOL.) văcuşoară. 2. v. turta-vacii.

VĂCÚŢE s. pl. v. pita-vacii.

VĂDÁN adj. s. v. văduv.

VĂDÁNĂ s. v. ghimpe, scaiete, scai-galben, scai-ghimpos, văduvă.

VĂDĂNÍ vb. v. văduvi.

VĂDĂNÍE s. v. văduvie.

VĂDÍ vb. v. denunţa, pârî, reclama, spune.

VĂDÍ vb. 1. v. manifesta. 2. v. denota. 3. a arăta, a manifesta, (fig.) a acuza. (~ dureri în regiunea lombară.)

VĂDÍNCĂ s. v. văduvă.

VĂDÍT adj. 1. v. categoric. 2. v. clar. 3. v. evident. 4. v. indiscutabil. 5. v. notoriu. 6. v. făţiş.

VĂDRĂRÍT s. (IST.) (înv.) vedrit. (~ul era un impozit plătit pe vadra de vin.)

VĂDUV adj., s. (Mold., Bucov. şi Transilv.) vădan, (Olt.) văduvar, (înv.) sărac. (I-a murit soţia, a rămas ~.)

VĂDUVÁR adj., s. v. văduv.

VĂDUVĂ s. (reg.) vădancă, (Mold., Bucov. şi Transilv.) vădană. (I-a murit soţul, a rămas ~.)

VĂDUVÍ vb. (Mold. şi Bucov.) a vădăni. (~ de peste un an.)

VĂDUVÍ vb. v. lipsi.

VĂDUVÍE s. (reg.) vădănie, văduvire, (înv.) sărăcie.