Dictionar de sinonime

MEZOBLÁST s. v. mezenter.

MEZOINOZITÓL s. v. inosită.

MEZÍN adj., s. v. mijlociu.

MEZÍN s., adj. 1. s. (mai ales art.) prâslea (art.), (Olt.) urmatic, (Olt. şi Transilv.) zăpârstea (art.). (~ul familiei.) 2. adj. mic. (Fratele ~.)

MEZENTÉR s. (ANAT.) mezoblast, (pop.) prapur, (înv.) bezărău, bezer.

MEZÓN s. (FIZ.) 1. mezotron. 2. mezon K v. kaon; mezon μ v. miuon; mezon p v. pion.

MIÁR s. v. mie.

MEZOLÍTIC s., adj. (GEOL., IST.) epipaleolitic. (Epoca ~.)

MIAMBÁL s. candel negru.

MIÁSMĂ s. v. putoare.

MIAU interj. miorlau! (Pisica face: ~!)

MIA s. v. mioară.

MIASMÁTIC adj. v. dezagreabil, dezgus-tător, displăcut, dizgraţios, greţos, greu, infect, împuţit, neplăcut, nesu-ferit, puturos, rău, rău-mirositor, respingător, scârbos, urât.

MIÁUT s. v. mieunare, mieunat, mieunătură, miorlăială, miorlăire, miorlăit, miorlă-itură.

MIÁZĂ s. v. miazăzi, sud.

MIÁUN s. v. mieunare, mieunat, mieună-tură, miorlăială, miorlăire, miorlăit, miorlăitură.

MIAZĂNOÁPTE s. v. nord.

MIC adj., s. 1. adj. v. mărunt. 2. adj. crud, necrescut, nedezvoltat. (Plantă ~.) 3. adj. v. redus. 4. adj. v. scurt. (Un text ~.) 5. adj. v. minuscul. 6. adj. v. îngust. 7. adj. v. nespaţios. 8. adj. prost, redus. 9. adj. îngust. (Pălărie cu boruri ~.) 10. adj. v. subţire. 11. adj. v. scund. 12. adj. jos, mărunt, scund, (reg.) pitulat. (Casă ~.) 13. adj. v. pitic. 14. adj. scurt. (Creion ~.) 15. s. v. mititel. 16. adj. v. neadânc. 17. adj. subţire. (Buze ~.) 18. adj. v. ieftin. 19. adj. limitat, redus. (Un câştig ~.) 20. adj. v. neînsemnat. 21. adj. v. nevârstnic. 22. adj. v. mezin. 23. adj. scurt. (Vara, noaptea-i ~.) 24. adj. v. slab. 25. adj. redus, slab, (fig.) anemic. (O lumină ~.) 26. adj. v. scăzut. 27. adj. v. secundar. 28. adj. v. neimportant. 29. adj. v. inferior. 30. adj. puţin, redus, slab. (~ nădejde să ...) 31. adj. insuficient, puţin, redus, slab. (Are posibilităţi ~ de realizare.)

MIC adj. v. meschin.

MIAZĂZÍ s. v. sud.

MIAZĂZIÁN s. v. meridian.

MIAZĂNOÁPTE s. v. ciormoiag, condroniu, sor-cu-frate.

MICHIDÚŢĂ s. v. aghiuţă, demon, diavol, drac, încornoratul, naiba, necuratul, satană, tartor.

MICAFÉR adj. v. micaceu.

MÍCĂ s. v. măicuţă, mămică.

MICHIDUŢĂ CEL BĂTRÂN s. v. lucifer, satana, scaraoţchi, tartor.

MICACÉU adj. (MIN., GEOL.) (rar) micafer, micos.

MICÍ vb. 1. v. micşora. 2. a descreşte, a se micşora, a se reduce, a scădea, a se scurta. (Toamna, ziua se ~.)

MICHÍŢ adj. v. micuţ, mititel.

MICICULÁ vb. v. chirci, degenera, închirci, pipernici, sfriji, zgârci.