GÚŞTER s. v. beregată, crup, esofag, gâtlej, luetă, omuşor, uvulă.

GÚŞTER s. (ZOOL.; Lacerta viridis) (reg.) şopârlă.

GUŞTERÁRIŢĂ s. v. brâncă.

GÚŞTERIŢĂ s. v. brâncă.

GÚTĂ s. (MED.) podagră, (Transilv.) şui, (înv.) podalghie.

GÚTĂ s. v. apoplexie, ictus apoplectic, paralizie.

GUTIÉRĂ s. (MAR.) lăcrimară.

GUTÓS adj., s. (MED.) podagros, (germanism rar) podagrist, (înv.) podagric.

GUTÚI s. (BOT.; Cydonia oblonga) (reg.) alămâioară, (Transilv.) măr-gutui.

GUTÚIE s. (BOT.) (reg.) alămâioară, (Transilv.) măr-gutuie.

GUTURÁI s. (MED.) catar, coriză, rinită, (pop.) troahnă, (reg.) cataroi, subărie, (Mold., Bucov. şi Transilv.) şuhărie. (Are un ~ rebel.)

GUTURÁL adj. v. velar.

GUVÉRN s. 1. v. consiliu de miniştri. 2. v. stăpânire.

GUVERNÁ vb. a cârmui, a conduce, a dirigui, a domni, a stăpâni, (înv. şi pop.) a oblădui, (înv.) a birui, a chivernisi, a duce, a ocârmui, a povăţui. (A ~ ţara în pace.)

GUVERNAMENTÁL adj. cârmuitor, conducător, oficial. (Din cercurile ~.)

GUVERNÁNT s., adj. cârmuitor, conducător. (For-ţele ~.)

GUVERNÁNTĂ s. şvester, (rar) tetă, (înv.) madamă. (~ la copii.)

GUVERNÁRE s. 1. cârmuire, conducere, diriguire, domnie, stăpânire, (înv. şi pop.) oblăduire, (înv.) chiverniseală, chivernisire, ocârmuire, purtare, purtat, stăpânie, vlădicie, (fig.) cârmă. (~ ţării de către Sfat.) 2. conducere, guvernământ, regim. (S-a instaurat o nouă ~ în acel stat.)

GUVERNATÓR s. cârmuitor, conducător, (turcism înv.) zabet. (~ al unei provincii.)

GUVERNĂMÂNT s. v. guvernare.

GUVIDIEDEBÁLTĂ s. v. glăvoacă.

GUVIDIEDEVÁD s. v. glăvoacă.

GUVID MÁRE s. v. strunghil.

GUZ s. v. guzgan, şobolan.

GUZGÁN s. (ZOOL.) 1. v. şobolan. 2. (Rattus norvegicus) şobolan, (reg.) cloţan, miţorgan, potcan, şoacăţ.

GUZGAN-DE-MÚNTE s. v. belhiţă, chiţcan.