Dictionar de sinonime
GRÓIZĂ s. v. sângerete.
GROPÁR s. 1. (reg.) gropaş, gropnicer, săpător, (Mold. şi Bucov.) cioclu. (~ul sapă mormintele.) 2. (ENTOM.; Necrophorus) necrofor.
GRÓHOT s. v. grohăit, grohăitură, guiţare, guiţat, guiţătură.
GROPÍŢĂ s. gropuşoară.
GROPNICÉR s. v. gropar.
GROPÁŞ s. v. gropar.
GROPUŞOÁRĂ s. v. gropiţă.
GROS adj., s. 1. adj. v. gras. 2. adj. mare, voluminos. (Un tom, un dosar ~.) 3. s. mulţime, (înv. şi pop.) mijloc, (înv.) greime, greu, temei, toi. (~ul armatei.) 4. adj. v. borcănat. 5. adj. v. dens. 6. adj. v. adânc. 7. adj. v. călduros. 8. adj. adânc, grav, jos, profund, (fig.) cavernos. (O voce ~oasă; un timbru ~.)
GRÓPNIŢĂ s. v. cavou, criptă.
GROS adj., s. v. bădăran, grosolan, ignorant, incult, mitocan, mârlan, mârlănoi, mocofan, mojic, necivilizat, necultivat, neinstruit, neînvăţat, nepoliticos, ordinar, prost, simplu, ţărănoi, ţoapă, ţopârlan, vulgar.
GROSÍME s. v. circumferinţă.
GROSCIÓR adj. v. grosuţ.
GROSISMÉNT s. (FIZ.) mărire unghiulară, putere măritoare unghiulară.
GROSOLÁN adj., adv., s. 1. adj. v. butucănos. 2. adj. v. brut. 3. adj., adv. primitiv, rudimentar. (Grindă cioplită ~.) 4. adj. v. ordinar. 5. adj., s. v. mitocan. 6. adj. v. mitocănesc. 7. adv. v. mitocăneşte. 8. adj. (livr.) cras. (O ignoranţă ~.)
GROSOLĂNÍE s. bădărănie, impoliteţe, indelica-teţe, mahalagism, mitocănie, mârlănie, mojicie, necuviinţă, nepoliteţe, ţărănie, vulgaritate, (pop.) mocofănie, mocofănism, (reg.) modoră-nie, (înv.) grosime, râtănie, (rar fig.) necioplire. (Ai comis o ~.)
GROS s. v. arest, buştean, butuc, buturugă, ciot, închisoare, obadă, ocnă, penitenciar, puşcărie, temniţă.
GRÓTĂ s. v. peşteră.
GROSÍME s. v. bădărănie, grosolănie, impo-liteţe, indelicateţe, mahalagism, mito-cănie, mârlănie, mojicie, necuviinţă, nepoliteţe, ţărănie, vulgaritate.
GROZÁMĂ s. (BOT.; Genista sagittalis) (reg.) drog.
GROSÚŢ adj. groscior. (Un material mai ~.)
GROZAMĂ-MÁRE s. v. lemnul-bobului, salcâm galben.
GROZÁV adj. v. diform, hidos, hâd, pocit, schimonosit, slut, strâmb, urât.
GROZÁMĂ s. v. drob, drobiţă, salcâm galben.
GROTÉSC adj. v. buf.
GROZÁV adj., adv. 1. adj. v. îngrozitor. 2. adj. v. atroce. 3. adj. v. cumplit. 4. adj. v. zdravăn. 5. adv. v. sfâşietor. 6. adj. v. extraordinar. 7. adj. v. bun. 8. adv. v. foarte.
GROZĂVÉNIE s. v. duium, grămadă, grozăvie, monstruozitate, mulţime, oroare, po-top, puhoi, puzderie, sumedenie.
GROZĂVÍ vb. v. îngâmfa.
GROZĂVÍ vb. v. deforma, desfigura, poci, schimonosi, sluţi, strâmba, urâţi.
GROZĂVÍE s. 1. monstruozitate, oroare, (pop.) grozăvenie, (înv. şi reg.) străşnicie, (înv.) groznicie. (~ faptei sale.) 2. v. dezastru.
GROZĂVÍE s. v. asprime, barbarie, brutalitate, cruzime, diformitate, duium, ferocitate, grămadă, hâdoşenie, mulţime, neîndurare, neomenie, poceală, potop, puhoi, puzderie, răutate, sălbăticie, sluţenie, sumedenie, urâciune, urâţenie, violenţă, vitregie.