Dictionar de sinonime

LÚCRU s. 1. obiect, (înv.) materie, unealtă. (Fiinţe şi ~uri.) 2. muncă, treabă, (rar) lucrare, (reg.) meşteşug, (înv.) deală, laboare. (A făcut un ~ de calitate; s-a apucat de ~.) 3. v. activitate. 4. v. faptă. 5. v. problemă. 6. v. chestiune. 7. v. întâmplare. 8. (FIZ.) lucru mecanic = (ieşit din uz) travaliu.

LUCRĂTÚRĂ s. execuţie. (O ~ artistică.)

LUCRĂTÚRĂ s. v. complot, conjuraţie, con-spiraţie, intrigă, maşinaţie, uneltire.

LUÉTĂ s. v. omuşor.

LUDIÁN s., adj. (GEOL.) vemelian.

LÚES s. v. sifilis.

LÚDE s. (IST.) Poartă (n. pr.).

LUGÁCI s. v. botroş.

LUDÁIE s. v. dovleac.

LUÉTIC adj., s. sifilitic.

LUGOJÁNA s. art. abrudeana (art.), abrudeanca (art.), ardeleana (art.), ardeleneasca (art.), ciobănaşul (art.), haţegana (art.), someşana (art.). (~ este un dans popular cu ritm moderat.)

LULEÁ s. v. pipă.

LÚJER s. v. cocean.

LUJERÍCĂ s. v. sunătoare.

LÚLĂ s. v. lulea, pipă.

LUGÚBRU adj. funebru, jalnic, macabru, sinistru, sumbru. (O atmosferă ~.)

LUI pron., adj. său. (Vorba ~.)

LÚICĂ s. v. leagăn.

LÚJER s. (BOT.) tulpină. (~ de stânjenel.)

LUGERU-BROÁŞTII s. v. măcriş.

LÚME s. v. lumină, neam, popor, populaţie, seminţie, strălucire.

LÚME s. 1. v. univers. 2. sistem planetar, sistem solar. 3. glob, pământ, (rar) mapamond. (A făcut înconjurul ~ii.) 4. v. natură. 5. oameni (pl.). (Era multă ~ acolo.) 6. v. omenire. 7. (fig.) suflare. (Toată ~ dormea.) 8. v. societate.

LUMÉSC adj. v. laic.

LUMEA ÓCHILOR s. v. pupilă.

LUMINÁ vb. 1. a arde. (Lampa ~ până târziu în camera lui.) 2. a scânteia, a sclipi, a străluci. (Candelabre ~ în salon.) 3. v. străluci. 4. a bate, a luci, a străluci. (Luna ~ peste ramuri.) 5. v. în-senina. *6. (fig.) a se însenina. (S-a ~ când m-a văzut.)

LUMÉŢ adj., s. v. chefliu, petrecăreţ.

LUMÉSC adj. v. veneric.

LUMINÁ vb. v. clarifica, descurca, desluşi, elucida, explica, lămuri, limpezi, preciza.

LUMINA ÓCHIULUI s. v. pupilă.

LUMINÁRE s. 1. luminat. (~ unui colţ întunecat.) 2. v. înseninare.