Ultimele cuvinte cautate:
DefinitiiSinonimeAntonimeExtensie cautare direct din browser
DEXro - DEX Online - Dictionar Explicativ Roman
Caută

Toate sursele
Definitii
Sinonime
Antonime
Traducere

Roman - Englez - Dictionar Roman Englez
Englez - Roman Dictionar Englez Roman - Dictionar Englez Roman


A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Toate definitiile

ZAHARISÍT, -Ă, zaharisiți, -te, adj. 1. (Despre dulcețuri, miere etc.) Care s-a îngroșat prin cristalizarea zaharurilor conținute. ◊ Fructe zaharisite = fructe conservate prin fierbere în sirop de zahăr. 2. Fig. (Fam.; despre oameni) Care și-a pierdut vigoarea, energia, vioiciunea gândirii; ramolit. ♦ (despre cuvinte, expresii, ton etc.) Mieros, dulceag, siropos. – V. zaharisi.

ZAHARÍT, -Ă, adj. v. zăhărit.

ZAHÁRNIȚĂ, zaharnițe, s. f. Vas mic în care se ține zahărul. – Zahăr + suf. -niță.

ZAHAROÍD, -Ă, zaharoizi, -de, adj. Care are aspectul zahărului. – Din fr. saccharoïde.

ZAHAROMÉTRU, zaharometre, s. n. Instrument folosit pentru determinarea concentrației soluțiilor de zahăr prin măsurarea densității lor. – Din fr. saccharomètre.

ZAHARÓS, -OÁSĂ, zaharoși, -oase, adj. 1. (În sintagma) Produs zaharos = produs alimentar dulce preparat din (sau cu) zahăr. 2. Care are aspectul zahărului (1); alb, compact, cristalin ca zahărul. – Din fr. sacchareux. Cf. zahăr.

ZAHARÓZĂ, zaharoze, s. f. Substanță din clasa zaharurilor, formată din combinarea unei molecule de fructoză cu o moleculă de glucoză, cu gust dulce, solubilă în apă și cu mare valoare nutritivă. – Din fr. saccharose.

ZAHÁRURI s. n. pl. Nume generic dat substanțelor organice care formează (alături de albuminoide și de grăsimi) una dintre cele trei grupe de combinații specifice celulelor organismelor vii (din care fac parte glucoza, fructoza, zaharoza, lactoza, maltoza etc.); glucide. – Din zahăr.

ZÁHĂR s. n. 1. Specie de zaharoză de culoare albă cristalizată, ușor solubilă în apă, cu gust dulce și plăcut, obținută mai ales din sfecla de zahăr sau din trestia de zahăr și constituind unul dintre produsele alimentare de bază. ♦ Zahăr de struguri = glucoză. Zahăr de lapte = lactoză. Zahăr de malț = maltoză. ♦ Loc. adj. De zahăr = (despre oameni) foarte bun, gentil, serviabil; foarte simpatic. 2. Nume dat excesului de glucoză din sânge; (și în sintagma boală de zahăr) boală cauzată de acest exces; diabet zaharat. [Var.: (reg.) zahár s. n.] – Din ngr. záhari. Cf. bg. zahar.




ZAHEREÁ, zaherele, s. f. (Înv.) Provizii alimentare pe care țările române erau obligate să le pună la dispoziția oștilor otomane. ♦ (Reg.) Tain pentru vite, preparat din tărâțe, sfeclă de zahăr, sare etc.; p. ext. nutreț, furaj. [Var.: zahareá s. f.] – Din tc. zahire.

ZAIAFÉT, zaiafeturi, s. n. Chef mare (cu lăutari); ospăț, chiolhan. [Pr.: za-ia-.Var.: ziafét, zaifét s. n.] – Din tc. ziyäfet.

ZÁIBĂR, s. n. (Reg.) 1. Soi de viță de vie nealtoită. 2. Vin din struguri proveniți din zaibăr (1). – Cf. germ. Seiber.

ZÁICĂ, zaici, s. f. (Ornit.; reg.) Gaiță. – Et. nec.

ZAICÓI, zaicoi, s. m. (Reg.) Bărbătușul zaicii. – Zaică + suf. -oi.

ZAÍF, -Ă, zaifi, -e, adj. (Înv. și arh.) Indispus, bolnav; debil, convalescent. – Din tc. zayif.

ZAIFÉT s. n. v. zaiafet.

ZAIFLẤC, zaiflâcuri, s. n. (Înv.) Indispoziție, slăbiciune, suferință. [Pr.: za-i-] – Din tc. zayiflik.

ZAÍMF, zaimfuri, s. n. (Rar) Văl. – Din fr. zaïmph.

ZAIRÉZ, -Ă, zairezi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Republicii Democratice a Congoului (Zair) sau care este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Zairului sau populației lui, privitor la Zair sau la populația lui. [Pr.: za-i-] – Zair (n. pr.) + suf. -ez.

ZÁLĂ s. f. v. za2.

ZALHANÁ, zalhanale, s. f. 1. (Turcism) Abator rudimentar special pentru ovine, amenajat în vederea preparării pastramei și a desfacerii produselor derivate. 2. Restaurant în care se prepară și se servesc anumite mâncăruri din carne friptă (de ovine). [Var.: zahaná s. f.] – Din tc. salhäne.

ZÁMĂ, zămuri, s. f. V. zeamă.

ZAMBIÁN -Ă, zambieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană născută și crescută în Zambia. 2. Adj., s. m. și f. (Locuitor) din Zambia. – Din fr. zambien.

ZAMBÍLĂ, zambile, s. f. Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu frunzele crescute dintr-un bulb, cu flori albe, roz, violete sau albastre, așezate în ciorchine la vârful tulpinii și plăcut mirositoare (Hyacinthus orientalis). – Din tc. sümbül.

ZAMBILÍCĂ s. f. Diminutiv al lui zambilă.Zambilă + suf. -ică.

ZAMBÓL, zamboale, s. n. (Înv. și reg.) Coș împletit din papură sau din rogoz; zimbil. – Cf. zimbil.

ZÁMCĂ, zămci, s. f. (În evul mediu, în Moldova) Întăritură, construcție întărită, fortăreață, cetate. – Din rus. zamka.

ZAMFÍR, zamfire, s. n. (Înv. și pop.) Safir [Pl. și: zamfiruri] – Din sl. samfirŭ.

ZAMFÍRĂ, zamfire, s. f. (Ornit.; reg.) Grangur. – Et. nec.

ZAMPARAGÍU, zamparagii, s. m. (Pop.) Derbedeu. – Cf. tc. zampara.

 <<   <    1 2 3 4 5 6 7 8 9 10    >   >> 
pagina 2 din 32

 
Programare si administrare site Web Activ  |  Copyright (C) 2004-2020 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL , cu conditia pastrarii acestei note | Termeni si conditii