|
Sinonim pentru: tara, tară, ţâra, ţâră, ţară, ţara, târa, târăAPĂ TÁRE s. v. acid azotic, acid nitric. TÁRĂ s. dara. (~ unei mărfi.) TÁRĂ s. v. cusur, defect, deficienţă, imperfecţiune, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, scădere, slăbiciune, viciu. GRÂU TÁRE s. v. ghircă. ŢÂRĂ s. v. fărâmă, fir, jerpelitură, pic, picătură, pişcătură, ruptură, strop, zdreanţă. VÂNTURĂ-ŢÁRĂ s. v. aventurier. BURUIANĂ-DE-ŢÁRĂ s. v. năfurică. ŢÁRĂ s. 1. v. stat. 2. v. putere. 3. v. patrie. 4. (IST.) (Mold.) câmp, ocol. (~ Făgăraşului.) 5. v. popor. TÂRÎ vb. 1. a târâi, a târşâi, a trage, (reg.) a tăgârţa. (A ~ ceva după sine.) 2. (rar) a se târşâi, (Mold.) a se tăbârci. (Se ~ până la tranşee.) 3. (pop.) a mâna. (Oltul îl ~ la vale.) 4. a antrena, a împinge. (Îl ~ în acţiuni nesăbuite.) TÂRÎ vb. v. distruge, nimici, potopi, prăpădi, sfărâma, zdrobi, zvânta. Definitii tară Antonime tară |