RATĂ DE ASIGURÁRE s. v. primă de asigurare.

RATIFICÁ vb. v. confirma.

RATIFICÁRE s. v. confirmare.

RATIFICÁT adj. confirmat.

RÁTINĂ s. v. cracă, creangă, ramură.

RÁTING s. v. apreciere.

RATÍTĂ s. v. acarinată.

RÁTOTĂ s. v. jumări, omletă.

RÁŢĂ s. v. ploscă, urinar.

RAŢĂ MÍCĂ s. v. sarselă.

RÁŢIE s. v. porţie.

RAŢIONÁ vb. v. chibzui.

RAŢIONÁ vb. a raţionaliza. (A ~ consumul de petrol.)

RAŢIONÁL adj., adv. 1. adj. v. intelectual. 2. adj. v. logic. 3. adj. v. echilibrat. 4. adj. v. judicios. 5. adv. v. chibzuit.

RAŢIONALIZÁ vb. a raţiona. (A ~ consumul de petrol.)

RAŢIONAMÉNT s. 1. v. argument. 2. (înv.) rezon, rezonament, socoată, socoteală. (Şi-a făcut următorul ~ ...) 3. v. judecată.

RAŢIÚNE s. 1. v. minte. 2. v. inteligenţă. 3. v. judecată. 4. gândire, intelect, înţelegere, judecată, minte, (fig.) cap. (Are o ~ extrem de limpede.) 5. judecată, minte, (rar) cunoştinţă, (pop. şi fam.) glagore, (înv.) rezon. (O ~ normală.) 6. judecată, minte, raţionament, (înv.) socoătă, socoteală, socotinţă. (Are o ~ sănătoasă.) 7. chibzuială. 8. v. justificare. 9. v. rost. 10. v. semnificaţie. 11. v. cauză.

RAZ s. v. răzuitor.

RAZ s. v. otic, răvar.

RAZACHÍE s. (BOT.) ţâţa-vacii. (~ este o specie de struguri.)

RAZÁNT adv. ras, tangenţial. (Zboară ~ cu pă-mântul.)

RÁZĂ s. v. cracă, creangă, floarea-soarelui, fofează, ramură.

RÁZĂ s. 1. radiaţie. (~ solară.) 2. dâră, dungă, fascicul, fâşie, trâmbă, (fig.) sprânceană. (O ~ de lumină.) 3. (FIZ.) raze Röntgen v. raze X; raze X = radiaţie Röntgen, radiaţie X, raze Röntgen. 4. (GEOM.) (înv.) semidiametru. (~ unui cerc.) 5. (MAT.) rază vectoare = vector de poziţie.

RÁZNA adv. haihui. (Umblă ~.)

RĂBĂGÍE s. v. rablă, rugină, ruginitură, vechitură.

RĂBDÁ vb. 1. v. îndura. 2. v. suporta. 3. v. îngădui. 4. v. abţine.

RĂBDÁRE s. 1. (livr.) pacienţă, (înv.) târpenie. (Are o ~ îngerească.) 2. v. stăruinţă.

RĂBDÁRE s. v. chin, durere, indulgenţă, încercare, îngăduinţă, îngăduire, nă-dejde, patimă, păs, pătimire, speranţă, suferinţă, toleranţă.

RĂBDĂTÓR adj. v. concesiv, indulgent, îngă-duitor, tolerant.

RĂBDĂTÓR adj. 1. îndurător, (pop.) răbduriu. (E foarte ~ în faţa suferinţei.) 2. (livr.) pacient, (înv. şi pop.) răbduriu, (pop.) pilos, (înv.) suferitor. (Se arată ~ cu noi.) 3. perseverent, stăruitor, tenace, (livr.) pacient, (rar) răbduriu, (astăzi rar) străduitor, (pop.) pilos, (înv.) nevoitor. (O fire ~oare.)