RÁNTIE s. v. buleandră, cârpă, fleandură, otreapă, petică, scutec, zdreanţă.

RANŢ s. v. creţ, cută, dungă, încreţitură, rid, rumegătură, rumeguş, zbârcitură.

RAPÁCE adj. v. aprig, apucător, hrăpăreţ, lacom, nesătul, prădalnic, răpitor.

RAPACITÁTE s. v. lăcomie.

RÁPĂG s. v. alunecuş, gheţuş, lunecuş.

RÁPĂN adj. v. încărcat, plin.

RÁPĂN s. v. boala lui carré, jeg, murdărie, necurăţenie, râie, scabie.

RAPÍD adj., adv. 1. adj. v. accelerat. 2. adj. fulgerător, iute. (Cu o mişcare ~ ...) 3. adj. v. iute. 4. adv. v. iute. 5. adv. v. imediat. 6. adv. v. curând. 7. adj., adv. v. des. 8. adj., adv. v. prompt. 9. adj. fugitiv.

RAPIDITÁTE s. 1. v. viteză. 2. v. grabă. 3. v. promp-titudine.

RÁPIN s. v. morvă, răpciugă.

RÁPIŢĂ s. (BOT.) 1. (Brassica napus şi rapa) (reg.) brojbă, nap, navetă, curechi-de-câmp, curechi-săl-batic. 2. rapiţă-sălbatică (Nasturtium palustre) v. brâncuţă.

RAPIŢĂ ÁLBĂ s. v. muştar.

RAPIŢĂ DE CÂMP s. v. muştar, nap sălbatic.

RAPIŢĂ DE MUŞTÁR s. v. muştar.

RAPIŢĂ SĂLBÁTICĂ s. v. muştar, nap sălbatic, ridiche sălbatică.

RÁPOR s. v. pojar, rujeolă.

RAPÓRT s. 1. v. relaţie. 2. legătură, relaţie, (livr.) contingenţă, nex, (înv.) legământ, referinţă, (grecism înv.) schesis. (Ce ~ este între ...?) 3. v. contact. 4. v. proporţie. 5. (MAT.) proporţie. 6. conformitate. (Cheltuieli în ~ cu veniturile.) 7. v. dare de seamă.

RAPORTÁ vb. 1. v. referi. 2. a se referi, a viza. (Cele arătate se ~ la următoarea problemă...) 3. a se referi, (înv.) a se provoca, a se provocălui. (La ce te ~?) 4. v. relata. 5. (rusism înv.) a predstavlisi. (I-a ~ ce a făcut.)

RAPORTÁRE s. v. referire.

RAPORTATÓR s. v. raportor.

RAPORTÓR s. 1. (înv.) raportator. (A fost desemnat ~ la congres.) 2. (MAT.) (înv.) transportator. (Cu ~ul se măsoară unghiurile.)

RAPT s. v. furat, furătură, furt, hoţie, jaf, jefuire, jefuit, pradă, prădare, prădat, prădăciune, pungăşeală, pungăşie, răpire.

RAR adj., adv. 1. adj. v. distanţat. 2. adj. afânat, moale, poros, pufos, (rar) înfoiat, ţărânos, (reg.) puhav. (Pământ ~.) 3. adj. rarefiat, rărit, (rar) rarificat. (Aerul ~ al piscurilor.) 4. adj. subţire, transparent, uşor, (înv.) uşure. (O ceaţă ~; un material ~.) 5. adj. lent. (Bătaia ~ a pendulei.) 6. adv. v. adagio. 7. adv. puţin, rareori. (Venea ~ pe la noi.) 8. adv. v. rareori. 9. adj. v. deosebit. 10. adj. v. scump.

RÁRA adv. v. agale, alene, binişor, domol, încet, încetinel, încetişor, lin, liniştit, uşurel.

RAREFÁCŢIE s. rarefiere, (rar) rarificare. (~ aerului.)

RAREFIÁ vb. (rar) a (se) subţia, (reg.) a (se) subţira. (Vântul ~ norii.)

RAREFIÁT adj. 1. subţire. (Nori ~.) 2. rar, rărit, (rar) rarificat. (Aerul ~ al piscurilor.)

RAREFIÉRE s. rarefacţie, (rar) rarificare. (~ aerului.)

RÁREORI adv. 1. v. rar. 2. arar, arareori, rar. (~ se auzea câte o şoaptă.)

RARIFICÁRE s. v. rarefacţie, rarefiere.