ZĂCĂTOÁRE s. cadă, (înv. şi pop.) tocitoare. (~ pentru struguri.)

ZĂCĂTOÁRE s. v. stanişte.

ZĂCĂTÚRĂ s. v. stanişte.

ZĂCEÁ vb. (MED.) a boli, a piroti, a tânji, (pop.) a gogi, (reg.) a zălezi, (Munt. şi Olt.) a târomi, (înv.) a lâncezi. (~ de o lună la pat.)

ZĂCÉRE s. (MED.) v. bolire.

ZĂCÚT s. (MED.) bolire, zăcere, (pop.) gogire, zăcare. (~ul cuiva în pat.)

ZĂCÚT adj. v. clocit, descompus, împuţit, putred, putrezit, răsuflat, stătut, trezit.

ZĂDĂRÂRE s. v. agasare, asmuţire, aţâţare, enervare, incitare, instigare, instiga-ţie, iritare, întărâtare, plictisire, provocare, sâcâială, sâcâire, stârnire, tulburare.

ZĂDĂRÂT adj. v. agasat, aţâţat, enervat, incitat, instigat, iritat, întărâtat, plictisit, provocat, sâcâit, stârnit, supărat.

ZĂDĂRÎ vb. v. agasa, agita, asmuţi, aţâţa, enerva, hărţui, incita, indispune, instiga, irita, întărâta, înteţi, înviora, necăji, plictisi, provoca, râcâi, sâcâi, stârni, supăra, tulbura, zgândări.

ZĂDĂRNICÍ vb. 1. a dejuca, a împiedica, a strica. (Le-a ~ toate planurile duşmănoase.) 2. v. anihila.

ZĂDĂRNICÍE s. 1. v. deşertăciune. 2. v. inutilitate. 3. ineficacitate, ineficienţă, inutilitate, (rar) superfluenţă, superfluitate, (înv.) netrebnicie, (fig.) sterilitate. (~ discuţiilor.)

ZĂDĂRNICÍE s. v. aroganţă, fală, fudulie, infatuare, înfumurare, îngâmfare, mândrie, orgoliu, semeţie, trufie, vanitate.

ZĂDĂRNICÍRE s. 1. dejucare, împiedicare. (~ uneltirilor cuiva.) 2. v. anihilare.

ZĂDÚF s. v. caniculă.

ZĂDÚF s. v. belea, bucluc, dandana, încurcătură, năpastă, neajuns, necaz, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare.

ZĂDUFÓS adj. v. arzător, canicular, dogoritor, fierbinte, torid, tropical, zăpuşitor.

ZĂGÁN s. (ORNIT.; Gypætus barbatus) vultur bărbos, (rar) vultur negru, (reg.) şurligaie, (Transilv.) ceahlău, (Transilv. şi Ban.) şorliţă, (Transilv.) şuşugaie.

ZĂGÁZ s. 1. v. baraj. 2. v. stăvilar.

ZĂGĂLUÍ vb. v. agasa, enerva, indispune, irita, necăji, plictisi, sâcâi, supăra.

ZĂGĂZUÍ vb. 1. a bara, a stăvili, (Bucov.) a hăti. (A ~ o apă.) 2. v. îndigui.

ZĂGĂZUÍ vb. v. domoli, potoli, stăpâni, stăvili, tempera.

ZĂGĂZUÍRE s. 1. barare, stăvilire. (~ apei.) 2. v. în-diguire.

ZĂGĂZUÍT adj. 1. barat, stăvilit. (O apă ~.) 2. v. în-diguit.

ZĂGÂRNĂ s. v. săculeţ, sedilă.

ZĂGRĂÍ vb. v. flecări, îndruga, pălăvrăgi, sporovăi, trăncăni.

ZĂHÁTĂ s. v. stradelă, străduţă.

ZĂHĂÍ vb. v. agasa, deranja, enerva, incomoda, indispune, irita, încurca, jena, necăji, plictisi, sâcâi, stingheri, stânjeni, supăra, tulbura.

ZĂHĂRÉLE s. pl. v. cofeturi, dulciuri, zaha-ricale.

ZĂHĂRÍT adj. v. glasat, zaharisit.