Dictionar de sinonime
NAUFRAGIÁ vb. (MAR.) (înv.) a (se) naufrânge.
NAVIGATÓR s. (MAR.) marinar, (înv.) înotător. (Un ~ încercat.)
NAVIGÁBIL adj. (înv.) pluteţ, plutibil, plutitor. (Canal ~.)
NAVÉTĂ s. v. rapiţă.
NAVIGÁ vb. 1. (MAR.) a pluti, (înv. şi reg.) a nota, (înv.) a înota. (Un vapor care ~.) 2. (AV.) a zbura. (O aeronavă care ~.)
NAVÉTĂ s. 1. v. suveică. 2. v. andrea.
NAÚTICĂ s. (MAR.) navigaţie, (înv.) corăbierie.
NÁVĂ s. 1. v. vapor. 2. (MAR.) navă de linie v. cuirasat. 3. navă cosmică v. astronavă. 4. v. naos.
NAVIGÁŢIE s. 1. v. nautică. 2. (MAR.) plutire. (În timpul ~ pe mare.) 3. (AV.) zbor. (~ pe ruta Roma-Paris.)
NAVLOSÍ vb. v. afreta.
NAVLOSÍRE s. v. afretare.
NAZ s. v. capriciu.
NAZÁR s. v. favoare, protecţie.
NAZARINEÁN s., adj. v. nazaritean.
NAZARITEÁN s., adj. nazareean, nazarinean.
NAZAREEÁN s., adj. v. nazaritean.
NAZIRÍE s. v. pază, strajă, străjuire, supra-veghere, veghe, veghere.
NAZÍSM s. v. naţional-socialism.
NAZÍST s., adj. v. naţional-socialist.
NĂBĂDÁIE s. v. capriciu, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, maimuţăreală, moft, naz, poftă, prosteală, sclifoseală, toană.
NĂBĂDĂI s. pl. v. epilepsie, furie, înverşunare, mânie.
NĂBÂRGEÁC adj, s. v. bleg, nătăfleţ, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.
NĂBĂDĂIÓS adj. v. nărăvaş.
NĂBĂDĂIÓS adj. v. furios, îndârjit, înfuriat, întărâtat, înverşunat, mâniat, mânios, pornit.
NĂBÓI s. v. puhoi, şuvoi, torent.
NĂBĂDĂIÓS s., adj. v. epileptic.
NĂBOÍT adj. v. asudat, înnăduşit, năduşit, transpirat, ud.
NĂBOÍ vb. v. arunca, azvârli, inunda, năpusti, năvăli, precipita, repezi, revărsa, sări, tăbărî, zvârli.
NĂBUŞÍ vb. v. arunca, asfixia, azvârli, cotropi, invada, înăbuşi, încălca, îneca, năpădi, năpusti, năvăli, precipita, repezi, sări, sufoca, sugruma, tăbărî, zvârli.
NĂBUŞITÓR adj. v. asfixiant, înăbuşitor, înecăcios, sufocant.