Dictionar de sinonime
UITÁRE s. v. neglijare.
UITĂTÚRĂ s. 1. v. ochire. 2. v. privire.
ÚITE interj. iată!
UITĂTÓR s. v. privitor, spectator.
UIÚM s. (Mold.) vamă. (~ul se lua la moară, pentru măcinat.)
UITUCÉNIE s. v. uituceală.
UITUCÍE s. v. uituceală.
UITUCEÁLĂ s. (rar) uitucenie, uitucie. (~ unui om.)
UITÚC adj. (rar) uităcios. (Om ~.)
UITÍT adj. v. absent, distrat, neatent.
UJUÍ vb. v. clipoci, murmura, suna, susura, şopoti, şopti, şuşoti.
ÚJBĂ s. strapazan, (pop.) opac, (reg.) scarmos. (ă unei lotci.)
UJUJÍT adj. v. uscat.
ULCICÚŢĂ s. v. ulceluţă.
ULÉI s. 1. v. untdelemn. 2. ulei de ricin = ricină. 3. unt. (~ de migdale.) 4. ulei de caşalot = v. spermanţet.
ULCELÚŢĂ s. ulceluşă, ulcicuţă.
ULCÍCĂ s. 1. ulcea, (reg.) bobică, (prin Munt.) boalcă. (~ de lut.) 2. v. oliţă.
ULÉI s. v. stup.
ULCEÁ s. v. ulcică.
ULCELÚŞĂ s. v. ulceluţă.
ULEIÓS adj. v. gras.
ULICIOÁRĂ s. v. stradelă, străduţă.
ULIŞÓR s. v. coroi, uliu.
ULIGÁIE s. v. acvilă, erete, iepurar, pajură.
ULIÉŞ s. v. coroi, uliu.
ULIGÁN s. v. gaie.
ÚLIU s. 1. (ORNIT.; Accipiter) erete, (reg.) gaie, hârău. 2. (ORNIT.; Accipiter nisus) coroi, păsărar, ulieş, ulişor, uliuţ. 3. (ORNIT.; Astur palumbarius) erete, (reg.) cobaţ, găinar, hârău, porumbar. 4. (ORNIT.) uliu-de-trestie (Cireus aeruginosus) = (reg.) şorecar. 5. uliul-şi-porumbeii = cloşca-cu-pui, puia-gaia, (reg.) puişorii (pl. art.), baba-gaia, mama-gaia. (Jocul de copii numit ~.)
ÚLIŢĂ s. v. stradă.
ULIU-MÁRE s. v. şorecar.
ULIUL-ŞOPÂRLELOR s. v. şorecar.