|
PALÁN s. v. muflă. PALÁNCĂ s. v. palisadă, staul. PALANCHÍH s. v. lectică, litieră. PALANÉŢ s. (reg.) grăbiţel, (Transilv.) langălău. (Turta din aluat de pâine numită ~.) PALANÉŢE s. pl. v. ruşi-de-toamnă. PALÁSCĂ s. v. ploscă. PALÁŞCĂ s. v. cartuşieră. PALÁT s. curte, (Transilv.) pălută, (Transilv. şi Mold.) polată, (înv.) aulă, serai. (Balul de la ~.) PALÁT s. 1. v. cerul-gurii. 2. palat moale v. văl palatin. PALATÁL adj. 1. v. palatin. 2. (FON.) (înv.) palatinal. (Sunet ~.) PALATALIZÁ vb. (FON.) a (se) muia. (Consoane care s-au ~.) PALATALIZÁRE s. (FON.) muiere. (~ unei consoane.) PALATALIZÁT adj. (FON.) moale, muiat. (Consoană ~.) PALATÍN adj. (ANAT.) palatal. (Regiunea ~.) PALATINÁL adj. v. palatal. PALAVRAGIOÁICĂ s. v. flecară. PALAVRAGÍU s., adj. v. flecar. PALÁVRĂ s. 1. (mai ales la pl.) fleac, nimic, (reg.) laf, marghiolie, (înv.) tândale (pl.), (fam.) balivernă, moft, parascovenie. (Spune tot felul de ~e.) 2. v. minciună. PÁLĂ s. (TEHN.) paletă. (~ de rotor, de elice.) PÁLĂ s. v. capriciu, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, maimuţăreală, moft, naz, paloş, pătură, poftă, prosteală, sclifoseală, strat, toană. PÁLĂ s. 1. (reg.) palhă. (~ de iarba, de fân.) 2. v. adi-ere. PALC s. v. eşafod, lojă. PÁLCĂ s. v. nuia, vargă. PALEOBIOLOGÍE s. v. paleontologie. PALEOBOTÁNIC adj. paleofitologic. PALEOBOTÁNICĂ s. paleofitologie, paleontologie vegetală. PALEOFITOLÓGIC adj. v. paleobotanic. PALEOFITOLOGÍE s. v. paleobotanică. PALEOGÉN s., adj. (GEOL.) numulitic. (Depozite ~.) PALEOLÍTIC s. (rar) sălbăticie. (În ~ s-au folosit primele unelte de piatră cioplită.) |