Dictionar de sinonime
LIMBÚTĂ s. v. flecară.
LIMBÚŢĂ s. limbuşoară.
LIMBÚT s., adj. v. flecar.
LIMBUŢÍE s. v. elocvenţă, oratorie, reto-rică.
LIMBUŢÍ vb. v. flecări, îndruga, pălăvrăgi, sporovăi, trăncăni.
LIMFÁTIC adj. 1. (ANAT.) (înv.) sugător. (Vase ~.) 2. v. flegmatic.
LIMINÁR adj. v. introductiv, preliminar.
LIMFOGRANULOMATÓZĂ s. (MED.) limfogranu-lomatoză inghinală subacută = boala lui Nico-las-Favre; limfogranulomatoză malignă = boala lui Hodgkin.
LIMITÁ vb. 1. v. delimita. 2. v. mărgini. 3. v. localiza. 4. v. restrânge. 5. v. restrânge. 6. v. reduce. 7. a mărgini, a restrânge, (fig.) a îngrădi. (A ~ drepturile cuiva.)
LIMITÁRE s. 1. v. delimitare. 2. mărginire, reducere, restrângere, rezumare. (~ la strictul necesar.) 3. v. restrângere.
LIMITÁT adj. v. meschin.
LIMITÁT adj. 1. v. delimitat. 2. mărginit, redus, restrâns. (Într-un cadru ~.) 3. circumscris, delimitat, finit, mărginit. (Valori ~.) 4. mic, redus. (Un câştig ~.) 5. v. mărginit. 6. măsurat. (Timpul lui e ~.) 7. mărginit, unilateral. (O interpretare ~.) *8. (fig.) încuiat, îngust, mărginit, obtuz, opac, redus, (rar fig.) scurt. (O minte, o viziune ~.)
LIMITATÍV adj. delimitativ, delimitator, restrictiv. (Element ~.)
LÍMITĂ s. 1. v. extremitate. 2. limită teritorială v. frontieră. 3. v. extremitate. 4. v. margine. 5. v. cuprins. 6. graniţă, hotar, margine, (înv.) termen. (Se păstrează între ~ rezonabile.) 7. v. restricţie. 8. v. prag. 9. margine, măsură. (Orice lucru are o ~.)
LIMITATÓR s. (TEHN.) limitor. (~ de căldură.)
LIMITÓR s. (TEHN.) limitator. (~ de căldură.)
LÍMPEDE adj., adv. 1. adj. v. clar. 2. adv. v. bine. 3. adj. v. senin. 4. adj. luminos, senin. (O zi ~; zori ~zi.) 5. adj. clar, cristalin, curat, pur, transparent, (pop.) vioară, (Transilv.) tistaş, (înv.) chiar. (Apă ~ de izvor.) 6. adj. v. evident. 7. adv. v. evident. 8. adj. clar, nealterat, pur, (fig.) cristalin, (rar fig.) curat. (O voce ~.) 9. adj. clar, desluşit, explicit, expres, inteligibil, lămurit, net, precis, răspicat, (livr.) comprehensibil, (înv.) apriat, (fig.) neted, transparent. (Un sens ~; o afirmaţie ~.) 10. adv. clar, desluşit, explicit, expres, lămurit, răspicat, (rar) aievea, (înv.) apriat, chiar, (fig.) curat. (I-am spus ~.)
LÍMPEDE adj. v. lucid, neted, plat.
LIMÓNIE s. v. lămâie.
LIMNIMÉTRU s. (TEHN.) miră hidrometrică.
LIMITRÓF adj. 1. v. învecinat. 2. v. mărginaş.
LIMPEZÍ vb. 1. (pop.) a se aşeza. (Mustul s-a ~.) 2. a (se) purifica. (Lichidul s-a ~.) 3. v. însenina. 4. a se însenina, a se lumina, (pop.) a se răzbuna, (Transilv.) a se tistăli. (Vremea s-a ~.) 5. v. clăti. 6. v. lămuri. 7. v. rezolva.
LIMPEZICIÚNE s. v. limpezime.
LIMPEZEÁLĂ s. claritate, inteligibilitate, limpe-zime, (livr.) limpiditate, (fig.) transparenţă. (~ celor spuse de cineva.)
LIMPEZÍME s. 1. claritate, curăţenie, puritate, transparenţă. (~ apei de izvor.) 2. limpeziciune. (~ unui lichid.) 3. v. claritate. 4. v. seninătate. 5. claritate, puritate. (~ glasului cuiva.) 6. clari-tate, inteligibilitate, limpezeală, (livr.) limpiditate, (fig.) transparenţă. (~ celor spuse de cineva.)
LIMPEZÍRE s. 1. purificare. (~ unui lichid.) 2. v. în-seninare. 3. v. clătire. 4. v. lămurire.
LIMPÍ vb. v. lipăi.
LIMPEZÍME s. v. luciditate.
LIMPEZÍT s. v. clătire.
LIMPEZÍŞ s. v. albastru, albăstrime, azur, claritate, limpezime, senin, seninătate.