HÓRĂ s. v. chiuit, chiuitură, doină, oraş, strigătură.

HORĂÍ vb. v. sforăi.

HORĂÍT s. v. sforăială, sforăit, sforăitură.

HORĂITÚRĂ s. v. sforăială, sforăit, sforăi-tură.

HÓRBOTĂ s. v. dantelă.

HORCĂÍ vb. a hârcâi, a hârâi.

HORCĂÍ vb. v. sforăi.

HORCĂIÁLĂ s. v. sforăială, sforăit, sforăi-tură.

HORCĂIÁLĂ s. 1. horcăit, horcăitură. (~ unui muribund.) 2. hârcâială, hârcâit, hârâială. (O ~ de la respiraţie.)

HORCĂÍT s. v. sforăială, sforăit, sforăi-tură.

HORCĂÍT s. horcăială, horcăitură.

HORCĂITÚRĂ s. v. sforăială, sforăit, sforă-itură.

HORCĂITÚRĂ s. horcăială, horcăit.

HORCĂNÍ vb. v. sforăi.

HORCEÁG s. v. praz.

HORCOTÍ vb. v. sforăi.

HORÉŢ s. v. ostreţ.

HORHĂÍ vb. v. bâjbâi, dibui, hoinări, orbecăi, pipăi, pribegi, rătăci, vagabonda.

HORÍ vb. v. doini.

HORÍŞTE s. (reg.) horitură. (~ este un rotocol de fân.)

HORITÚRĂ s. v. horişte.

HORMON FOLICULÁR s. v. foliculină.

HORMONOGENÉZĂ s. (BIOL.) hormonopoieză.

HORMONOPOIÉZĂ s. v. hormonogeneză.

HORN s. v. coş.

HORNÁR s. v. coşar.

HORNÉŢ s. v. cămin, coş, horn.

HOROIVÉRDE s. v. virdare.

HOROSCÓP s. rojdanic, zodiac.

HORŞTI s. v. mălaiul-cucului.