HIRITISÍ vb. v. felicita.

HIRITISÍRE s. v. felicitare.

HIROTONÍ vb. v. hirotonisi.

HIROTONÍE s. v. hirotonisire.

HIROTONÍRE s. v. hirotonisire.

HIROTONISÍ vb. (BIS.) a (se) hirotoni, a (se) popi, a(se) preoţi, (pop.) a (se) sfinţi. (A ~ un cleric.)

HIROTONISÍRE s. (BIS.) hirotonie, hirotonire, (pop.) sfinţire, (înv.) sfânţitură. (~ unui preot.)

HIROTONISÍT adj. (BIS.) hirotonit, (pop.) sfinţit. (Preot ~.)

HIROTONÍT adj. (BIS.) v. hirotonisit.

HIRSÚT adj. v. ciufulit, deranjat, insociabil, morocănos, mut, necomunicativ, neîn-grijit, neprietenos, nesociabil, posac, posomorât, taciturn, tăcut, urâcios, ursuz, vâlvoi, zbârlit.

HIRSUTÍSM s. (MED.) hipertricoză.

HISPÁNIC adj. v. spaniol.

HISTOTERAPÍE s. (MED.) terapie tisulară.

HIT s. v. şlagăr.

HLAMÍDĂ s. mantie, (rar) purpură, (înv.) plaşcă. (~ împărătească.)

HLEI s. v. argilă, clisă, humă, lut, pământ.

HLEIÓS adj. v. argilos, cleios, clisos, lutos.

HLIBÁN s. v. pâine.

HLIZÍ vb. v. chiorî, holba, zgâi.

HLOBĂNÁ vb. v. balansa, clătina, legăna, oscila, pendula.

HLUJÁN s. v. cocean.

HO interj. opreşte!, stai!

HO interj. v. ajunge, atât, basta, destul, gata, isprăveşte, încetează, punct, sfârşeşte, stai, stop, termină.

HOÁLĂ s. v. acvilă, iepurar, pajură.

HOÁNCĂ s. v. baborniţă, cotoroanţă, hoaş-că, zgripţuroaică.

HOÁNGHINĂ s. v. baborniţă, cotoroanţă, hoaşcă, zgripţuroaică.

HOÁRDĂ s. 1. (IST.) ceată primitivă. (O ~ din comuna primitivă.) 2. (înv.) ordie. (O ~ pustiitoare.)

HOÁSPE s. pl. v. strujitură, talaş.

HOÁŞCĂ s. v. cotoroanţă.

HOÁŢĂ s. hoţoaică, pungăşoaică, (pop.) tâlhăriţă, tâlhăroaică.