Dictionar de sinonime

FERECÁRE s. 1. ferecat, şinuire, şinuit. (~ unei roţi.) 2. v. încătuşare. 3. v. încuiere.

FERECÁT s. v. ferecare.

FEREDUÍ vb. v. îmbăia, scălda.

FERÉGĂ s. v. spinarea-lupului.

FERECÁT adj. 1. şinuit, (pop.) înfierat. (Car ~; roţi ~.) 2. v. încătuşat. 3. v. încuiat.

FEREDÉU s. v. baie, cadă, vană.

FERECĂÁLBĂ s. v. aglică.

FEREGEÁ s. v. straşnic.

FEREGEÁ s. (reg.) hobot. (~ pentru femeile musul-mane.)

FEREGÚŢĂ s. (BOT.; Polypodium vulgare) (reg.) ferigă, iarbă-dulce.

FERESTRÚICĂ s. v. ferestruie.

FERFENIŢÍT adj. v. zdrenţuit.

FERESTRÚIE s. ferestruică.

FERFENIŢÍ vb. v. zdrenţui.

FERÍ vb. 1. v. apăra. 2. a se păzi, (înv. şi reg.) a se socoti, (înv.) a se lepăda, a se veghea. (Să te ~ de răceală.) 3. v. evita. 4. a evita, a ocoli, a se păzi, (înv.) a se îndupleca. (Se ~ să facă un anumit lucru.) 5. a evita. (Mă ~ să-l întâlnesc.) 6. a fugi. (~ din calea lui!) 7. a-şi ascunde. (A-şi ~ ochii, privirile.) 8. a se da, a se trage. (S-a ~ repede într-o parte.) 9. v. eschiva. 10. a evita, a ocoli. (Se ~ de cuvintele abstracte.)

FERÍCE interj. v. noroc!

FERÍ vb. v. respecta, ţine.

FERFENIŢÓS adj. v. ferfeniţit, hărtănit, rupt, sfâşiat, zdrenţăros, zdrenţuit.

FERÍCE adj. invar. v. fericit.

FERÍCE s. v. aglică, fericire.

FERICÍ vb. (pop.) a noroci. (Soarta îl ~.)

FERICÍ vb. v. binecuvânta, felicita, glorifica, lăuda, mări, preamări, preaslăvi, pro-slăvi, slăvi.

FERICIANÚRĂ s. (CHIM.) hexacianoferat.

FERICÍE s. v. fericire.

FERICÍRE s. 1. (livr.) beatitudine, (înv. şi pop.) ferice, (înv.) fericie. (Stare de ~.) 2. noroc, (pop.) norocire. (A dat ~ peste el.)

FERICÚŢĂ s. v. straşnic.

FERICÍT adj. 1. (înv. şi pop.) norocit, (pop.) ferice. (Om ~.) 2. v. radios. 3. v. binevenit.

FÉRIGĂ s. v. fereguţă.

FÉRIGĂ s. (BOT.) (reg.) năvalnic, creasta-cocoşului, iarba-şarpelui, spasul-dracului, spata-dracului, spinarea-lupului. (Numeroase plante pteridofite poartă numele de ~.)

FERIFÚLGER s. v. paratrăsnet.