Toate definitiile

FERECÁT¹ s. n. Ferecare. – V. fereca.

FERECÁT², -Ă, ferecați, -te, adj. 1. (Despre obiecte de lemn) Acoperit total sau parțial cu metal; întărit prin legături metalice. ♦ Îmbrăcat sau împodobit cu plăci din metal prețios sau cu pietre scumpe. 2. (Despre oameni) Legat cu fiare, cu lanțuri, în obezi (după ce a fost arestat sau condamnat). 3. (Despre uși, încăperi) Încuiat, zăvorât. 4. Prevăzut cu crestături, șanțuri, zimți. – V. fereca.

FERECÁT adj. 1. şinuit, (pop.) înfierat. (Car ~; roţi ~.) 2. v. încătuşat. 3. v. încuiat.

FERECÁT s. v. ferecare.

ferecát s. n.