Toate definitiile

FELEHÉRŢ s. v. căpătâi, ceatlău, cruce, vârtej.

felehérț (-țuri), s. n. – Cruce de car. – Var. feliherț, felehearț. Mag. felhérc (DAR). În Trans.

felehérț și -árț n., pl. urĭ saŭ e (ung. felhérc, id.). Ban. Trans. Crucea saŭ vîrteju caruluĭ. V. fercheteŭ.